Cei mai mulți dintre noi suntem familiarizați cu efectele negative ale fumatului asupra sănătății fizice, dar obiceiul poate afecta și bunăstarea noastră mentală și emoțională. Un nou studiu sugerează că...
Prof. Hagai Levine - de la Școala de Sănătate Publică și Medicină Comunitară din Universitatea ebraică-Hadassah Braun din Ierusalim, Israel - este autorul principal și corespunzător al lucrării de studiu, notează Medical News Today.
Prof. Levine și colegii lor explică în această lucrare faptul că există semne în cercetările existente care indică fumatul ca factor predispozant la depresie.
De exemplu, depresia tinde să fie de două ori mai probabilă în rândul persoanelor care fumează decât a celor care nu o fac, dar nu este clar care este cauza. Unii cercetători cred însă că fumatul poate duce la depresie, nu invers.
Mai mult, alte studii au descoperit că persoanele care nu fumaseră niciodată au, în general, o calitate a vieții mai bună legată de sănătate (HRQoL), precum și mai puțină anxietate și depresie.
Așadar,prof. Levine și echipa au decis să studieze asocierea dintre HRQoL și fumatul în rândul studenților din Serbia. Puține studii au analizat această asociație în țările cu venituri mici și medii.
Cu toate acestea, mai mult de 25% dintre persoanele care locuiesc în Serbia și alte țări din Europa de Est fumează, ceea ce este un alt motiv pentru care studiul acestui subiect la această populație este de interes. Mai mult, aproximativ o treime din studenții din Serbia fumează.
Noul studiu a inclus date din două studii transversale care au adunat informații de la două universități: Universitatea din Belgrad și Universitatea din Pristina. Primul are în jur de 90.000 de studenți, iar cel de-al doilea în jur de 8.000.
Din acest total, cercetătorii au înscris 2.138 de studenți în studiul lor. Studenții au participat la controale de sănătate obișnuite între aprilie și iunie 2009 la Universitatea din Belgrad și între aprilie și iunie 2015 la Universitatea din Pristina.
Participanții au furnizat informații despre mediile lor sociale și economice - cum ar fi vârsta, statutul social, locul nașterii și educația părinților - precum și informații despre orice afecțiuni cronice preexistente. De asemenea, au furnizat informații despre obiceiurile și stilul lor de viață, cum ar fi starea de fumat, consumul de alcool, nivelul de exerciții fizice și obiceiurile alimentare.
Cercetătorii au clasificat persoanele care fumau cel puțin o țigară pe zi sau 100 de țigarete în viață drept „fumători" în scopul acestui studiu.
Pentru a evalua HRQo-ul studenților, prof. Levine și colegii i-au rugat să completeze un chestionar cuprinzând 36 de întrebări pe opt dimensiuni ale sănătății. Acestea erau:
funcționarea fizică
dureri corporale
sanatatea generala
vitalitate
funcționarea socială
rol funcțional emoțional
sănătate mentală
Pentru fiecare dintre acești parametri, un scor între 0 și 100 reflecta modul în care persoana respectivă își percepe propria sănătate mentală și fizică.
Echipa a folosit de asemenea Beck Depression Inventory (BDI) pentru a evalua simptomele depresive ale elevilor. BDI are 21 de articole, fiecare cu un scor de la 0 la 3.
Conform BDI, un scor final de:
0-13 reprezintă „o depresie fără sau minimă"
4–19 se clasează ca „depresie ușoară"
20–28 reprezintă „depresie moderată"
29–63 se situează ca „depresie severă"
În general, studiul a descoperit că un scor BDI mai mare a fost asociat cu fumatul. Mai mult, studenții care au fumat au avut de două până la trei ori mai multe riscuri de a avea depresie clinică decât cei care nu au fumat niciodată.
La Universitatea din Pristina, 14% dintre cei care fumau aveau depresie, în timp ce doar 4% dintre colegii lor de nefumători aveau această afecțiune. Printre cei care au fumat la Universitatea din Belgrad, 19% au avut depresie, comparativ cu 11% dintre cei care nu au fumat.
Cei care au fumat au avut, de asemenea, în mod constant simptome mai depresive și o sănătate mentală mai slabă, așa cum se reflectă în parametrii „vitalitate" și „funcționare socială".
Noul studiu apare în jurnalul PLOS ONE.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
