Prea multă fericire poate dăuna GRAV sănătății. DE CE nu e bine să fim fericiți mereu

De-a lungul vieții, principalul nostru scop este să fim fericiți. Asta ne învață părinții încă de mici, apoi școala și societatea. Doar că prea multă fericire...strică. Iată ce spun...
În ultimii ani, am văzut o explozie de cercetări științifice care dezvăluie exact cât de bune sunt sentimentele pozitive pentru noi. Știm că fericirea ne motivează să depășim obstacolele, ne protejează de unele efecte ale stresului și chiar combate afecțiunile fizice și mentale.
Când suntem fericiţi, corpul nostru secretă anumiţi hormoni responsabili cu starea noastră de bine. Cu ajutorul lor, ne putem vindeca organismul şi putem avea o gândire pozitivă. Totuși, specialiştii spun că nu este un lucru sănătos să fii într-o stare de mulţumire permanentă.
Psihologul Charles Carver afirmă că emoţiile pozitive, inclusiv fericirea, pot duce la încetinirea factorilor de apărare pe care îi avem în anumite situaţii. Fericirea scade performanța profesională. Responsabilă de rezultate bune la locul de muncă este furia.
Potrivit psihologului, dacă ne dorim o avansare continuă în domeniul profesional, nu avem nevoie de o stare constantă de fericire, ci de realism şi de echilibru emoţional.
1. Prea multă fericire te poate face mai puțin creativ și mai puțin sigur pe tine
Se pare că fericirea are un cost atunci când este experimentată prea intens.
Spre exemplu, ni se spune adesea că fericirea stimulează gândirea creativă și ne poate ajuta să abordăm probleme sau puzzle-uri. Acesta este cazul când experimentăm niveluri moderate de fericire. Dar, conform metaanalizei din 2008 a lui Mark Alan Davis a relației dintre dispoziție și creativitate, atunci când oamenii experimentează cantități intense și poate copleșitoare de fericire, nu mai experimentează același impuls de creativitate. Mai mult, psihologul Barbara Fredrickson a descoperit că prea multă emoție pozitivă îi face pe oameni inflexibili în fața noilor provocări.
Fericirea excesivă nu numai că își șterge uneori beneficiile pentru noi, poate fi un rău psihologic. De ce? Răspunsul poate sta în scopul și funcția fericirii. Când experimentăm fericirea, atenția noastră se îndreaptă spre lucruri interesante și pozitive din viața noastră. Atunci când ne simțim fericiți, nu mai suntem interesați să explorăm noi posibilități și să ne asumăm riscuri.
2. Fericirea nu este potrivită pentru orice situație
Emoțiile noastre ne ajută să ne adaptăm la noi circumstanțe, provocări și oportunități. Furia ne mobilizează să depășim obstacolele; frica ne avertizează asupra amenințărilor; tristețea semnalează pierderea.
3. Nu toate tipurile de fericire sunt bune pentru tine
„Fericirea” este un singur termen, dar se referă la un curcubeu de emoții: energie, lacrimi, extaz, beatitudine, generozitate etc. Dar toate tipurile de fericire sunt benefice? Se pare că nu. De fapt, o analiză mai nuanțată a diferitelor tipuri de fericire sugerează că unele forme pot fi, de fapt, o sursă de disfuncționalitate.
Un exemplu este mândria, un sentiment plăcut asociat cu rangul social ridicat sau statutul. Ca atare, este adesea văzută ca un tip de emoție pozitivă care ne face să ne concentrăm mai mult pe noi înșine. Mândria poate fi bună în anumite contexte și forme, cum ar fi câștigarea unui premiu dificil sau obținerea unei promovări la locul de muncă.
Cu toate acestea, cercetările făcute de Sheri Johnson și Dacher Keltner constată că, atunci când experimentăm prea multă mândrie, fără un merit autentic, poate duce la rezultate sociale negative, cum ar fi agresivitatea față de ceilalți, comportament antisocial și chiar un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi mânie.
4. Vânarea fericirii te poate face, de fapt, nefericit
Nu este surprinzător că majoritatea oamenilor vor să fie fericiți. Totuși, vânarea fericirii este sănătoasă? Iris Mauss suține că nu. De fapt, cu cât oamenii urmăresc fericirea, cu atât par a fi mai puțin capabili să o obțină. A avea ca principal scop fericirea poate duce la probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.