Prea multă fericire poate dăuna GRAV sănătății. DE CE nu e bine să fim fericiți mereu
De-a lungul vieții, principalul nostru scop este să fim fericiți. Asta ne învață părinții încă de mici, apoi școala și societatea. Doar că prea multă fericire...strică. Iată ce spun...
În ultimii ani, am văzut o explozie de cercetări științifice care dezvăluie exact cât de bune sunt sentimentele pozitive pentru noi. Știm că fericirea ne motivează să depășim obstacolele, ne protejează de unele efecte ale stresului și chiar combate afecțiunile fizice și mentale.
Când suntem fericiţi, corpul nostru secretă anumiţi hormoni responsabili cu starea noastră de bine. Cu ajutorul lor, ne putem vindeca organismul şi putem avea o gândire pozitivă. Totuși, specialiştii spun că nu este un lucru sănătos să fii într-o stare de mulţumire permanentă.
Psihologul Charles Carver afirmă că emoţiile pozitive, inclusiv fericirea, pot duce la încetinirea factorilor de apărare pe care îi avem în anumite situaţii. Fericirea scade performanța profesională. Responsabilă de rezultate bune la locul de muncă este furia.
Potrivit psihologului, dacă ne dorim o avansare continuă în domeniul profesional, nu avem nevoie de o stare constantă de fericire, ci de realism şi de echilibru emoţional.
1. Prea multă fericire te poate face mai puțin creativ și mai puțin sigur pe tine
Se pare că fericirea are un cost atunci când este experimentată prea intens.
Spre exemplu, ni se spune adesea că fericirea stimulează gândirea creativă și ne poate ajuta să abordăm probleme sau puzzle-uri. Acesta este cazul când experimentăm niveluri moderate de fericire. Dar, conform metaanalizei din 2008 a lui Mark Alan Davis a relației dintre dispoziție și creativitate, atunci când oamenii experimentează cantități intense și poate copleșitoare de fericire, nu mai experimentează același impuls de creativitate. Mai mult, psihologul Barbara Fredrickson a descoperit că prea multă emoție pozitivă îi face pe oameni inflexibili în fața noilor provocări.
Fericirea excesivă nu numai că își șterge uneori beneficiile pentru noi, poate fi un rău psihologic. De ce? Răspunsul poate sta în scopul și funcția fericirii. Când experimentăm fericirea, atenția noastră se îndreaptă spre lucruri interesante și pozitive din viața noastră. Atunci când ne simțim fericiți, nu mai suntem interesați să explorăm noi posibilități și să ne asumăm riscuri.
2. Fericirea nu este potrivită pentru orice situație
Emoțiile noastre ne ajută să ne adaptăm la noi circumstanțe, provocări și oportunități. Furia ne mobilizează să depășim obstacolele; frica ne avertizează asupra amenințărilor; tristețea semnalează pierderea.
3. Nu toate tipurile de fericire sunt bune pentru tine
„Fericirea” este un singur termen, dar se referă la un curcubeu de emoții: energie, lacrimi, extaz, beatitudine, generozitate etc. Dar toate tipurile de fericire sunt benefice? Se pare că nu. De fapt, o analiză mai nuanțată a diferitelor tipuri de fericire sugerează că unele forme pot fi, de fapt, o sursă de disfuncționalitate.
Un exemplu este mândria, un sentiment plăcut asociat cu rangul social ridicat sau statutul. Ca atare, este adesea văzută ca un tip de emoție pozitivă care ne face să ne concentrăm mai mult pe noi înșine. Mândria poate fi bună în anumite contexte și forme, cum ar fi câștigarea unui premiu dificil sau obținerea unei promovări la locul de muncă.
Cu toate acestea, cercetările făcute de Sheri Johnson și Dacher Keltner constată că, atunci când experimentăm prea multă mândrie, fără un merit autentic, poate duce la rezultate sociale negative, cum ar fi agresivitatea față de ceilalți, comportament antisocial și chiar un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi mânie.
4. Vânarea fericirii te poate face, de fapt, nefericit
Nu este surprinzător că majoritatea oamenilor vor să fie fericiți. Totuși, vânarea fericirii este sănătoasă? Iris Mauss suține că nu. De fapt, cu cât oamenii urmăresc fericirea, cu atât par a fi mai puțin capabili să o obțină. A avea ca principal scop fericirea poate duce la probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară.
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
-
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
