Stres, anxietate. Cum le gestionezi, după modelul copiilor
Stresul cotidian poate duce la anxietate ori boli fizice. Un exercițiu de simplu ne poate ajuta să rezistăm la stres. Specialiștii spun să luăm modelul copiilor.
Multe persoane suferă de stres și nu reușesc să îl gestioneze bine. Acest lucru se agravează și duce, în cele din urmă, la afecțiuni fizice. Este deja cunoscut faptul că stresul poate declanșa sau accentua diferite boli.
Specialiștii de la health.harvard.edu recomandă o tehnică de respirat extrem de simplă, care poate să reducă stresul. Este vorba despre respirația abdominală care, chiar dacă nu poate rezolva anxietate profundă, ea funcționează bine ca un instrument pentru a ușura anxietatea și stresul obișuit. În mod regulat, antrenarea abdomenului în actul respirației vă poate ajuta să vă relxați.
Respirați precum copiii care dorm
În md obișnuit, numărul respirațiilor pe zi este de până la 23.000. Cei mai mulți dintre noi, atunc când respirăm tragem aer în piept și, prin urmare, umflăm pieptul și ținem abdomenul ușor încordat. Cum ar trebui să respirăm? „Ca un copil care doarme”, spune dr. Katherine Rosa de la Institutul Benson-Henry for Mind Body Medicine, afiliat la Harvard. "Dacă vă veți uita vreodată la copiii care dorm, veți vedea că toți respiră în burtă, nu în piept. În starea de relaxare, aceasta este cea mai normală cale de a respira", spune ea
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor respiră în piept, acesta fiind modul în care reacționăm la stres. „Când simțim o amenințare, răspunsul nostru automat este «luptă sau fugi». Respirăm într-un ritm rapid pentru a lua oxigen suplimentar, pentru a ne alimenta mușchii inimii, astfel încât să putem fugi de pericol”, spune ea, referindu-se la sistemul de apărare intuitiv, aproape involuntar, primitiv.
Specialiștii arată că acesta este un răsuns automat, însă stresul de azi, care ne declanșează aceste reacții nu are nevoie de un astfel de răspuns, pentru a scăpa de prădători. „Amenințările noastre provin acum din stresul e-mailuri, confruntări personale, știri zilnice și blocaje de trafic. Răspunsul organismului gen „luptă sau fugi” este menit să fie o reacție pe termen scurt care vine și trece. Dar astăzi suntem înconjurați de atâția factori de stres, încât rămânem permanent în această stare de tensiune. Nu se oprește și, deseori, nici măcar nu o observăm” spune dr. Rosa.În concluzie, suntem cu toții stresați.
Respirația în burtă, relaxantă
O modalitate de a ne schimba reacția la stresul modern este să învățăm cum să respirăm abdoninal, în loc să respirăm în piept. „Respirația din abdomen stimulează nervul vag, care coboară de la cap în jos pe gât, prin piept și până la colon. Aceasta va activa răspunsul de relaxare, reducând ritmul cardiac și tensiunea arterială și scăzând nivelurile de stres.”
Dacă nu sunteți familiarizat cu acest tip de respirație, încercați acest exercițiu: stați pe un scaun, înclinați-vă înainte și plasați coatele pe genunchi. Apoi respirați în mod natural. "Această poziție vă forțează să respirați din abdomen, astfel încât să obseervați senzația, să puteț face diferența între cele două tipuri de respirație", spune dr. Rosa.
Cum ușurezi stresul
O mică strategie de a vă învăța respirația abdominală, reomandată de dr. Rosa: de fiecare dată când vă simțiți stresați, luați doar trei respirații abdominale lente și controlate. "Este un act simplu, dar acest lucru întrerupe răspunsul numit «luptă sau fugi» și îl pune pe pauză. De-a lungul timpului, respirația abdominală poate tampona rezistența la acest răspuns la stres al organismului, astfel încît să nu mai fiți la fel de sensibili la factorii de stres", spune dr. Rosa.
Pentru a vă ajuta să fiți mai atenți la modelul de respirație, plasați o mână pe burtă și pe cealaltă pe piept. "Mâna de pe piept trebuie să fie liniștită și mâna burtă să se miște ca și cum ai umfla un balon", spune dr. Rosa.
Ea recomandă practicarea respirației abdominale pe tot parcursul zilei, de exemplu o dată pe oră sau de până la 10 până la 15 ori pe zi. "După ce vă obișnuiți, puteți angaja automat respirația abdomenului, ori de câte ori vă confruntați cu un eveniment stresant".
-
-
-
De ce îți vine să plângi când ești foarte obosit09.10.2026, 18:00
-
-
De ce îți este poftă de dulce chiar și după ce ai mâncat09.10.2026, 14:52
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
