Stres, anxietate. Cum le gestionezi, după modelul copiilor
Stresul cotidian poate duce la anxietate ori boli fizice. Un exercițiu de simplu ne poate ajuta să rezistăm la stres. Specialiștii spun să luăm modelul copiilor.
Multe persoane suferă de stres și nu reușesc să îl gestioneze bine. Acest lucru se agravează și duce, în cele din urmă, la afecțiuni fizice. Este deja cunoscut faptul că stresul poate declanșa sau accentua diferite boli.
Specialiștii de la health.harvard.edu recomandă o tehnică de respirat extrem de simplă, care poate să reducă stresul. Este vorba despre respirația abdominală care, chiar dacă nu poate rezolva anxietate profundă, ea funcționează bine ca un instrument pentru a ușura anxietatea și stresul obișuit. În mod regulat, antrenarea abdomenului în actul respirației vă poate ajuta să vă relxați.
Respirați precum copiii care dorm
În md obișnuit, numărul respirațiilor pe zi este de până la 23.000. Cei mai mulți dintre noi, atunc când respirăm tragem aer în piept și, prin urmare, umflăm pieptul și ținem abdomenul ușor încordat. Cum ar trebui să respirăm? „Ca un copil care doarme”, spune dr. Katherine Rosa de la Institutul Benson-Henry for Mind Body Medicine, afiliat la Harvard. "Dacă vă veți uita vreodată la copiii care dorm, veți vedea că toți respiră în burtă, nu în piept. În starea de relaxare, aceasta este cea mai normală cale de a respira", spune ea
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor respiră în piept, acesta fiind modul în care reacționăm la stres. „Când simțim o amenințare, răspunsul nostru automat este «luptă sau fugi». Respirăm într-un ritm rapid pentru a lua oxigen suplimentar, pentru a ne alimenta mușchii inimii, astfel încât să putem fugi de pericol”, spune ea, referindu-se la sistemul de apărare intuitiv, aproape involuntar, primitiv.
Specialiștii arată că acesta este un răsuns automat, însă stresul de azi, care ne declanșează aceste reacții nu are nevoie de un astfel de răspuns, pentru a scăpa de prădători. „Amenințările noastre provin acum din stresul e-mailuri, confruntări personale, știri zilnice și blocaje de trafic. Răspunsul organismului gen „luptă sau fugi” este menit să fie o reacție pe termen scurt care vine și trece. Dar astăzi suntem înconjurați de atâția factori de stres, încât rămânem permanent în această stare de tensiune. Nu se oprește și, deseori, nici măcar nu o observăm” spune dr. Rosa.În concluzie, suntem cu toții stresați.
Respirația în burtă, relaxantă
O modalitate de a ne schimba reacția la stresul modern este să învățăm cum să respirăm abdoninal, în loc să respirăm în piept. „Respirația din abdomen stimulează nervul vag, care coboară de la cap în jos pe gât, prin piept și până la colon. Aceasta va activa răspunsul de relaxare, reducând ritmul cardiac și tensiunea arterială și scăzând nivelurile de stres.”
Dacă nu sunteți familiarizat cu acest tip de respirație, încercați acest exercițiu: stați pe un scaun, înclinați-vă înainte și plasați coatele pe genunchi. Apoi respirați în mod natural. "Această poziție vă forțează să respirați din abdomen, astfel încât să obseervați senzația, să puteț face diferența între cele două tipuri de respirație", spune dr. Rosa.
Cum ușurezi stresul
O mică strategie de a vă învăța respirația abdominală, reomandată de dr. Rosa: de fiecare dată când vă simțiți stresați, luați doar trei respirații abdominale lente și controlate. "Este un act simplu, dar acest lucru întrerupe răspunsul numit «luptă sau fugi» și îl pune pe pauză. De-a lungul timpului, respirația abdominală poate tampona rezistența la acest răspuns la stres al organismului, astfel încît să nu mai fiți la fel de sensibili la factorii de stres", spune dr. Rosa.
Pentru a vă ajuta să fiți mai atenți la modelul de respirație, plasați o mână pe burtă și pe cealaltă pe piept. "Mâna de pe piept trebuie să fie liniștită și mâna burtă să se miște ca și cum ai umfla un balon", spune dr. Rosa.
Ea recomandă practicarea respirației abdominale pe tot parcursul zilei, de exemplu o dată pe oră sau de până la 10 până la 15 ori pe zi. "După ce vă obișnuiți, puteți angaja automat respirația abdomenului, ori de câte ori vă confruntați cu un eveniment stresant".
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
