Viața la altitudine predispune la depresie: de ce nu funcționează orice antidepresiv
Oamenii care trăiesc la altitudini de peste 2.000 de metri sunt mai predispuși la depresie. Din patru tipuri de antidepresive verificate, doar unul este eficient la această categorie de...
Trei antidepresive comune – Paxil (paroxetină), Lexapro (escitalopram) și Prozac (fluoxetină) - ar putea fi mai puțin eficiente în cazul unor persoane care trăiesc la altitudini înalte, sugerează cercetări făcute pe șoareci de laborator. Cercetările au fost conduse de oameni de știință de la Universitatea din Utah Health.
Când șoarecii au fost plasați în condiții care simulează altitudini moderate-mari, cele trei produse farmaceutice nu au reușit să suprime comportamentele care modelează depresia umană. În schimb, un alt antidepresiv, Zoloft (sertralină), a funcționat în aceste condiții. Rezultatele testelor efectuate cu cele patru medicamente - toate făcând parte din clasa de antidepresive cunoscute sub denumirea de inhibitori ai recaptării serotoninei (ISRS) - sunt publicate în ediția online din mai, Farmacologie, Biochimie și Comportament.
„Altitudinea poate agrava nivelul depresiei și reduce răspunsul la SSRI”, a declarat Shami Kanekar, doctorat, profesor asistent de cercetare în psihiatrie și autor principal la studiu. „Este posibil să fie nevoie să fim mai atenți la ce antidepresive sunt prescrise persoanelor care trăiesc la altitudine”. Studiile viitoare vor trebui să stabilească dacă aceste efecte selective ale ISRS la animale sunt observate și la oameni.
Diferență între femei și bărbați
Lucrările anterioare au arătat legături între traiul la altitudini mai mari și sensibilitatea la depresie. Ratele de depresie și sinucidere sunt deosebit de mari în Utah și în alte state din regiunea Intermountain West din Statele Unite, unde altitudinile sunt considerabil mai mari decât în restul țării. Tendințe similare sunt observate și în țări precum Austria și Peru, care au populații mari care trăiesc la o altitudine mare.
Conexiunile dintre altitudine și depresie au fost, de asemenea, documentate în teste pe șoareci de laborator, unde condițiile pot fi controlate cu atenție. Kanekar a descoperit că șobolanii aclimatizați la înălțime de 4.500 de picioare, sau în camere hipobarice care imită condițiile de la 10.000 de picioare, aveau mai multe șanse să manifeste comportamente asemănătoare depresiei decât cele din camere calibrate la condițiile asemănătoare celor de la nivelului mării. Depresia a fost evaluată prin metode validate, inclusiv înclinația spre înot și cățărări.
Studiul actual adaugă un element important subiectului, demonstrând că din cele patru ISR-uri testate, doar Zoloft a redus în mod semnificativ și în mod constant semne de depresie văzute la cei care trăiesc la altitudine. Mai mult, au existat diferențe clare între femei și bărbați, atât în răspunsul antidepresiv, cât și în comportamentul depresiv la altitudine.
În ciuda faptului că se află în aceeași clasă de antidepresive, ISRS-urile individuale au profiluri farmacologice diferite, explicând potențial efectele lor variate.
„Utah are rate foarte mari atât de depresie cât și de anxietate. În multe cazuri, tratamentul pe termen lung este necesar, dar nu funcționează bine ”, spune autorul principal al studiului, Perry Renshaw, profesor de psihiatrie și investigator din Utah Science, Technology and Research (USTAR). Acest lucru sugerează că doar unele antidepresive sunt susceptibile de a fi eficiente la altitudini mai mari de 2.000 de metri.
În timp ce studiul actual a investigat impacturile pe termen scurt ale medicamentelor și modificările de altitudine, rămâne de stabilit dacă răspunsurile la antidepresive diferă, de asemenea, pe termen lung la oameni.
Rezultatele, implicații în boli respiratorii
Dacă rezultatele sunt valabile, acestea ar putea avea, de asemenea, implicații pentru persoanele cu boli care afectează respirația, cum ar fi astmul, apneea de somn și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Aceste așa-numite condiții hipoxice scad cantitățile de oxigen în fluxul sanguin, imitând impactul mediilor cu oxigen redus la altitudine. Pacienții cu aceste afecțiuni sunt, de asemenea, sensibili la rate crescute de depresie și comportament suicid.
Pe lângă Kanekar și Renshaw, Chandni Sheth, Hendrik Ombach, Paul Olson, Olena Bogdanova, Matthew Petersen, Chloe Renshaw, Young-Hoon Sung și Kristen D'Anci sunt autori ai studiului.
Studiul, aici.
-
-
-
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții29.03.2026, 10:32
-
-
De ce se păstrează uleiul de măsline în sticle închise la culoare28.03.2026, 22:15
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
