Anxietatea socială poate transforma interacțiunile de zi cu zi în provocări copleșitoare, dar există soluții eficiente pentru a o gestiona și pentru a îmbunătăți calitatea...
Tulburarea de anxietate socială (TAS), cunoscută și sub numele de fobie socială, este o teamă sau o anxietate față de situațiile sociale în care există un potențial de examinare din partea celorlalți. Ea poate fi împărțită în tipuri generalizate și non-generalizate, primele determinând individul să evite sau să suporte aceste situații cu mare suferință.
Simptomele anxietății sociale pot varia de la comportamente umilitoare până la respingere, iar individul poate evita sau suporta aceste situații cu o mare suferință. Opțiunile de tratament includ căutarea unui ajutor profesional, dacă este necesar.
Tulburarea de anxietate socială generalizată este o afecțiune în care indivizii se tem să fie judecați, examinați sau evaluați negativ în situații sociale. Aceasta include teama de a fi privit, de a se vorbi despre și de a fi excesiv de preocupat de comportamentul lor.
Persoanele cu tulburare de anxietate socială generalizată sunt afectate de anxietatea lor atât de mult încât aceasta interferează cu viața lor de zi cu zi, cum ar fi cumpărăturile, izolarea socială și interacțiunile de la locul de muncă, potrivit VeryWellMind.
Ei se pot simți incapabili să interacționeze cu prietenii sau colegii și pot chiar să se simtă rău fizic sau să vomite. Anxietatea se poate manifesta, de asemenea, sub forma unor simptome fizice, cum ar fi dureri fizice sau dureri, ceea ce le îngreunează funcționarea în viața de zi cu zi. Dr. Amy Marschall, subliniază că multe persoane devin atât de activate încât se îmbolnăvesc fizic și vomită.
Tulburarea de anxietate socială non-generalizată este o afecțiune în care indivizii experimentează o anxietate intensă în contexte sociale specifice, cum ar fi situațiile de performanță. Acest tip de anxietate este mai puțin răspândită decât TAS generalizată, care afectează persoanele în multe situații sociale.
De exemplu, o persoană cu TSA se poate teme de vorbitul în public, dar poate funcționa fără prea multă anxietate în alte situații. Cu toate acestea, situația socială specifică care le declanșează anxietatea poate totuși să o facă să se simtă terifiantă sau imposibilă, având un impact negativ asupra vieții lor de zi cu zi.
Tulburarea de anxietate socială, așa cum este definită de DSM-5, se caracterizează prin teamă sau anxietate marcată față de situațiile sociale care pot fi analizate, teama de evaluare negativă, expunerea la aceste situații temute, disconfort extrem, anxietate persistentă care durează cel puțin șase luni și suferință sau interferență cu funcțiile vieții de zi cu zi.
Această tulburare nu este cauzată de droguri sau medicamente și nu este explicată de nicio altă tulburare medicală sau de sănătate mintală. Dacă prezentați aceste simptome, este posibil să aveți tulburare de anxietate socială.
Foto: Freepik
Tulburarea de anxietate socială poate fi declanșată de diverse situații sociale sau de una anume. Unii indivizi au fobii sociale legate de spectacolele în public, în timp ce alții reacționează la situații interpersonale cu o anxietate extremă, cum ar fi mersul la o întâlnire sau întâlnirea cu persoane noi.
Alții se tem de respingere, umilire și judecată în activitățile de zi cu zi, cum ar fi să comanzi o băutură într-o cafenea, să mănânci în public sau să folosești o toaletă publică. Aceste fobii sociale pot fi declanșate de diverși factori, inclusiv performanțe publice, situații interpersonale sau activități zilnice.
Tulburarea de anxietate socială se poate manifesta independent sau împreună cu alte tulburări psihice, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, care implică îngrijorarea excesivă cu privire la diverse evenimente sau activități, inclusiv munca sau finanțele, și manifestări fizice ale anxietății. Tulburarea de anxietate generalizată nu este specifică temerilor de a fi perceput, privit sau judecat, ci include îngrijorări legate de diverse lucruri.
Anxietatea socială poate prezenta, de asemenea, o tulburare de panică co-ocurrentă, care implică anxietate extremă bruscă, simptome fizice și temeri de a pierde controlul, de a înnebuni sau de a muri. Persoanele care suferă atât de anxietate socială, cât și de tulburare de panică pot avea atacuri de panică atât în situații sociale, cât și în situații non-sociale.
Anxietatea poate fi, de asemenea, un simptom al tulburării depresive, care se definește prin perioade de dispoziție depresivă caracterizate prin tristețe, goliciune, deznădejde, pierderea interesului sau a plăcerii, dificultăți de concentrare și de gândire, modificări ale apetitului și ale tiparelor de somn, pierdere de energie, agitație și gânduri de moarte sau sinucidere. Anxietatea poate fi, de asemenea, un simptom al depresiei, complicând diagnosticul.
Tulburarea de anxietate socială poate fi abordată prin diverse tratamente, inclusiv prin terapie de expunere, terapie cognitiv-comportamentală (TCC), terapie de acceptare și angajament (ACT), medicație și sprijin de grup. Terapia de expunere implică confruntarea lentă și metodică cu situațiile care provoacă anxietate socială și învățarea de a deveni mai confortabilă în acele contexte.
Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe identificarea modelelor de gândire automate, negative și provocatoare și înlocuirea lor cu unele mai realiste. Terapia de acceptare și angajament (ACT) îi învață pe indivizi să își recunoască și să își accepte gândurile și sentimentele fără a încerca să le schimbe, să le nege sau să le evite.
Medicamentele, cum ar fi antidepresivele, beta-blocantele și medicamentele anti-anxietate pot fi, de asemenea, utile în tratarea simptomelor tulburării de anxietate socială. Grupurile de sprijin și terapia de grup pot fi deosebit de utile pentru cei care suferă de tulburare de anxietate socială prin conectarea cu alte persoane care se confruntă cu anxietate socială și prin învățarea mecanismelor de adaptare. Sprijinul interpersonal poate fi util, permițându-le indivizilor să știe că nu sunt singuri în ceea ce privește simptomele lor.
Anxietatea socială este o experiență comună, care provoacă adesea suferință sau afectare în viața unei persoane. Cu toate acestea, distincția între a experimenta o anumită anxietate socială și a fi diagnosticat cu o tulburare de anxietate socială se bazează pe faptul că teama sau evitarea cauzează o suferință sau o afectare semnificativă. Dacă anxietatea îi împiedică pe indivizi să se implice în activități care altfel le-ar plăcea, aceasta poate fi o problemă clinică.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
