Conexiunea bidirecțională dintre intestin și creier influențează profund sănătatea mentală, iar o dietă echilibrată poate face diferența în gestionarea...
Intestinul și creierul sunt conectate bidirecțional, permițând influențarea reciprocă a proceselor și funcționalității. Un dezechilibru în intestin, sau disbioză, poate contribui în mod direct la simptomele anxietății. Axa intestin-creier, o relație bidirecțională, explică de ce problemele digestive pot provoca anxietate.
Intestinul conține sistemul nervos enteric, care comunică cu sistemul nervos central, inclusiv cu creierul și măduva spinării.
Această conexiune permite intestinului să influențeze starea de spirit, cogniția și sănătatea mintală, în timp ce creierul influențează activitatea și funcționarea intestinului.
Disbioza intestinală, o afecțiune în care microbiomul intestinal este perturbat, poate duce la anxietate și depresie. Acest dezechilibru poate rezulta dintr-o pierdere de bacterii benefice, creșterea celor dăunătoare sau o scădere a diversității bacteriilor intestinale.
Alte afecțiuni asociate cu disbioza intestinală includ boala inflamatorie intestinală, obezitatea, diabetul de tip 1, tulburările din spectrul autist, cancerul colorectal și tulburările alergice.
Microbiomul intestinal poate influența, de asemenea, inflamația, contribuind la afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil.
Inflamația intestinală poate afecta funcționarea creierului și poate provoca simptome de anxietate. De asemenea, intestinul furnizează mulți neurotransmițători, inclusiv serotonina, un „hormon al fericirii” implicat în reglarea dispoziției.
În cazul unei disbioze sau al unui alt dezechilibru, intestinul poate produce mai puțini dintre acești hormoni, contribuind potențial la simptomele de anxietate.
Anumite alimente, cum ar fi alimentele zaharoase și ultraprocesate, pot agrava anxietatea și alte afecțiuni mintale, precum stresul și depresia.
Pentru a reduce anxietatea, limitați zahărul și alimentele ultraprocesate, cum ar fi deserturile și gustările preambalate, și limitați consumul de alcool și cofeină, deoarece acestea pot, de asemenea, să agraveze anxietatea la unele persoane.
Foto: Freepik @vinkf
O analiză de cercetare din 2023 evidențiază beneficiile probioticelor și prebioticelor în tratarea unor afecțiuni precum depresia și anxietatea. Probioticele furnizează bacterii sănătoase intestinului, în timp ce prebioticele hrănesc aceste bacterii.
Deși nu toate studiile arată o asociere pozitivă, cercetătorii recomandă utilizarea acestora pentru anumite afecțiuni mintale, datorită efectelor secundare reduse și a eficacității potențiale.
Pentru a gestiona anxietatea prin sănătatea intestinelor, luați în considerare o dietă bogată în fibre, inclusiv broccoli, ovăz, fructe de pădure și banane. Încorporați în dieta dumneavoastră acizi grași omega-3, precum avocado, somon și uleiuri vegetale.
Consumați iaurt și alimente fermentate bogate în probiotice, care ajută la echilibrarea microbiomului intestinal cu bacterii bune.
Probioticele pot fi luate și sub formă de suplimente, dar consultați-vă medicul înainte de a le lua. Stresul cronic poate contribui la un dezechilibru al microbiomului intestinal, determinând bacteriile intestinale să elibereze toxine și hormoni.
Exercițiile de eliberare a stresului, cum ar fi jurnalul, exercițiile fizice, cititul și meditația, pot ajuta la menținerea unui intestin sănătos și a bunăstării mentale. Dacă problemele digestive și anxietatea persistă, consultați-vă medicul sau dieteticianul autorizat pentru un plan de tratament personalizat.
Axa intestin-creier este bidirecțională, sistemul nervos enteric al intestinului producând neurotransmițători care afectează sistemul nervos central, iar creierul influențează activitatea intestinului. Un intestin dezechilibrat poate duce la simptome de anxietate.
Ameliorarea simptomelor de anxietate poate fi obținută printr-un intestin sănătos și prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi consumul de alimente bogate în fibre, gestionarea stresului și evitarea alimentelor zaharoase.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
