Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Mâncatul din picioare sau în timp ce ne uităm la televizor pare că ne perturbă funcționarea optimă a sistemului digestiv, iar obiceiurile alimentare ale societății...
Nu mai este un secret că societatea contemporană este marcată de un ritm alert și de obiceiuri alimentare care tind să fie rapide și, cumva, inconștiente. Astăzi, mulți oameni preferă să își hrănească corpul în timp ce își concentrează atenția asupra altor activități, cum ar fi folosirea telefonului mobil sau consumul de conținut media. Această practică a mâncatului rapid și cu ceva în față a devenit din ce în ce mai comună, iar puțini mai acordă importanță petrecerii unui timp de calitate în timpul meselor.
În loc să savurăm alimentele și să ne bucurăm de momentul de a lua masa, mulți preferă să înfulece ceva rapid și să își continue activitățile, fie ele de lucru sau de divertisment. Acest comportament ne poate duce la o pierdere a conexiunii cu procesul de alimentație și la o scădere a gradului de conștientizare a cantității de alimente consumate și a senzațiilor de sațietate. Pe scurt, mâncăm fără să ne dăm seama cât. De ce? Pentru că suntem atenți la televizor, la telefon, la film, nu la mâncare.
Presiunea timpului și stilul de viață agitat al societății noastre contribuie la preferința majorității pentru mâncarea pe grabă. Mulți oameni se simt copleșiți de sarcini și obligații și consideră că nu își mai permit să își acorde timp pentru a lua masa într-un mod conștient și relaxat. Astfel, mâncatul devine o activitate secundară, realizată în timp ce ne ocupăm de alte lucruri.
Am vorbit cu Ligia Pop, consultant în nutriție și autoare a 8 cărți și cu dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet și boli de nutriție de la Centrul de cercetare, diagnostic și tratament în diabet și boli de nutriție, despre modul în care consumăm alimentele, despre ce impact are asupra sănătății noastre și despre importanța acordată momentului mesei.
Ligia Pop evidențiază necesitatea unui mediu liniștit și calm pentru a facilita procesul de digestie. Ea subliniază că trebuie să acordăm atenție deplină mesei, fără alte distrageri, precum televizorul sau calculatorul, astfel încât să ne ajutăm corpul să efectueze digestia în mod eficient. Investirea timpului și atenției exclusive în momentul mâncatului la masă, în liniște, este un alt mod prin care avem grijă de noi și prin care ne putem menține sănătatea digestivă în parametri optimi.
”În momentul în care mâncăm, este foarte important să fim siguri că stăm jos, liniștiți și avem un mediu cald și liniștit în jurul nostru. Altfel, împiedicăm digestia, ne sabotăm singuri. Este foarte important să ne luăm timp special pentru a mânca în liniște, nu la televizor, nu la computer, nu pe grabă, nu în mașină. Cred că este cel mai simplu să investim așa în noi.
Cum investim să ne cumpărăm ceva, la fel să investim și în masa zilnică. Timpul acela să fie investit doar pentru masă și atât și în felul acesta ne ajutăm corpul și digestia. Suntem ca un suport pentru a se întâmpla o digestie normală, naturală, sănătoasă”, ne-a spus Ligia Pop.
foto: Freepik@dcstudio
Simona Carniciu completează aceste aspecte, subliniind pericolele asociate consumului inconștient și semi-inconștient de alimente, exact ca atunci când mâncăm în timp ce suntem concentrați asupra altor activități, activități pe care le-am menționat anterior. Ea evidențiază că acest tip de consum poate duce la o perturbare a semnalelor neurohormonale implicate în digestie, ceea ce poate afecta negativ procesul de digestie și poate conduce la consumul excesiv de alimente.
Consumul în fața televizorului este asociat cu riscuri crescute de obezitate și poate perturba semnalele neurohormonale, care reglează sațietatea și senzația de foame, determinându-ne să consumăm mai mult decât avem nevoie.
”Nu este în regulă. Este o activitate semi-inconștientă. Mănânci mai mult, îi dai alimentației un rol complet nepotrivit.
În mod normal, noi trebuie să mâncăm așezați la masă, fără telefoane, fără televizoare, fără nimic.
Activitatea de a mânca normal înseamnă digestie bună, secreție hormonală (și a tuturor factorilor implicați în digestie) optimă. În momentul în care mănânci la televizor, mănânci cu telefonul în brațe, creierul tău este puțin perturbat. Atunci nu mai ai aceleași semnale de secreție, acei neurotransmițători care ar trebui să fie corelați cu factorii digestivi. Nu se mai corelează corect.
În plus, mâncatul la televizor echivalează cu factori de risc pentru obezitate, pentru că ciugulitul ăsta la televizor, în timp, perturbă căile digestive normale și căile de transmitere neurohormonală. Nu îți dai seama cât de mult mănânci.
Tu, făcând un act semiinconștient, că tu ești mai mult atent la televizor decât mănânci, poți să termini un bol de mâncare fără să conștientizezi cât de mult ai mâncat, de fapt. Duci la gură, duci la gură și te trezești că ai mâncat un castron de fructe, când vrei să mănânci, de fapt, 3 bucăți”, ne-a explicat dr. Simona Carniciu.
Procesul de alimentație nu ar trebui să fie o activitate secundară, realizată în timp ce ne ocupăm de alte lucruri, ci un timp de calitate, care ne conectează cu propriile noastre senzații și nevoi. Doar în acest fel putem susține o digestie sănătoasă, putem să ne menținem sănătatea generală și, într-un final, să ne conectăm cu mâncarea.
O altă informație ne-a determinat să investigăm mai adânc problema conexiunii cu mâncarea, și anume:
Aplicațiile de food delivery ne pot distruge legătura cu mâncarea. Radu Leca: Cel mai mare act sabotor din online este numărul de platforme de delivery
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
