Sindromul Stockholm, de la captivitate la afecțiune: ce este, cauze, simptome, tratament. De ce se numește ”sindromul Stockholm”, de fapt
Sindromul Stockholm este un fenomen psihologic intrigant, care a captivat atenția publicului și a cercetătorilor deopotrivă. Acest sindrom este o reacție psihologică neașteptată a victimelor, care se dezvoltă în situații extreme de captivitate sau răpire, unde persoana răpită sau luată în ostatici începe să dezvolte sentimente de afecțiune, empatie și compasiune față de răpitorul sau captorul său.
Originea denumirii "Sindromul Stockholm" provine dintr-un eveniment care a avut loc în 1973, când o bancă din Stockholm, Suedia, a fost jefuită de către doi bărbați înarmați care au luat patru angajați ai băncii ostatici pentru șase zile. Surprinzător, la eliberarea lor, ostaticii au dezvoltat o stranie legătură emoțională cu răpitorii lor și au refuzat să depună mărturie împotriva lor. Acest comportament ciudat a fost denumit mai târziu "Sindromul Stockholm".
Vezi și: Gălbenelele: plante medicinale cu proprietăți uimitoare pentru sănătatea ta. Cum le poți consuma
Persoanele care suferă de sindromul Stockholm prezintă:
- Sentimente pozitive față de cei care îi capturează sau agresează
- Simpatie pentru convingerile și comportamentul agresorilor
- Sentimente negative față de poliție sau alte autorități
Alte simptome sunt similare cu cele ale tulburării de stres post-traumatic (TSPT) și includ:
- Flash-uri de amintiri din trecut.
- Sentimentul de neîncredere, iritabilitate, neliniște sau anxietate
- Incapacitatea de a te relaxa sau de a te bucura de lucrurile pe care le-ai apreciat înainte
- Dificultate în concentrare
Cauzele acestui sindrom nu sunt încă pe deplin înțelese, dar există mai multe teorii care încearcă să explice de ce unele persoane captive dezvoltă astfel de sentimente față de cei care îi capturează. Unul dintre factorii cheie este disonanța cognitivă, care se referă la conflictul mental dintre percepția realității și ceea ce trăiește individul într-o situație de captivitate. Pentru a face față acestei disonanțe, ostaticii pot dezvolta sentimente de simpatie sau compasiune pentru a reduce stresul și anxietatea.
Alte teorii sugerează că factorii de supraviețuire joacă un rol crucial în dezvoltarea Sindromului Stockholm. Într-o situație de captivitate, ostaticii se confruntă cu o lipsă de control și putere asupra propriului lor destin. Prin dezvoltarea unor legături emoționale cu răpitorii lor, ei pot simți că au un anumit grad de influență asupra situației și pot spera că această conexiune va conduce la un tratament mai bun și mai multă protecție. Aceasta poate fi o strategie inconștientă de adaptare pentru a face față situației de captivitate și a supraviețui în condiții extreme.
De asemenea, un alt factor important poate fi trauma. Ostaticii trec prin evenimente traumatice și copleșitoare în timpul captivității lor, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor mecanisme de apărare pentru a face față stresului și anxietății. Dezvoltarea unor sentimente de simpatie sau empatie față de răpitori poate fi o modalitate de a reduce tensiunea emoțională și de a găsi un sens într-o situație de captivitate care pare fără speranță.
Dinamica relațională dintre ostatic și răpitor poate juca, de asemenea, un rol important în dezvoltarea Sindromului Stockholm. Răpitorii pot utiliza tehnici de manipulare și control emoțional pentru a crea o legătură emoțională cu ostaticii și pentru a-i submina încrederea în forțele de ordine sau autoritățile care încearcă să-i elibereze. Aceasta poate determina ostaticii să se simtă loiali captorilor lor și să dezvolte sentimente de simpatie sau chiar afecțiune față de ei.
Deoarece sindromul Stockholm nu este recunoscut ca o afecțiune psihologică, nu există un tratament standard. Cu toate acestea, asemenea tratamentului pentru TSPT (tulburarea de stres post-traumatic), tratamentul pentru sindromul Stockholm implică de obicei consiliere psihiatrică și psihologică (terapie prin discuții) și/sau medicație.
Terapia te poate ajuta să:
- Înțelegi experiența ta
- Înțelegi cum comportamentul simpatetic față de captatorii tăi a fost o abilitate de supraviețuire
- Înveți cum să mergi mai departe cu viața ta
Dacă ai simptome, medicul tău poate prescrie medicamente pentru a te ajuta să dormi sau pentru a reduce anxietatea sau depresia.
Sindromul Stockholm este un fenomen psihologic complex și adesea neașteptat, care ridică numeroase întrebări cu privire la natura umană și modul în care psihicul uman reacționează în situații extreme de captivitate și vulnerabilitate. Deși cauzele acestui sindrom nu sunt pe deplin înțelese, cercetările și studiile în acest domeniu continuă să ofere o mai bună înțelegere a acestui fenomen și posibile abordări de prevenire și intervenție.
Este important să subliniem că Sindromul Stockholm este un fenomen rar și nu toți ostaticii sau victimele de răpire dezvoltă astfel de sentimente față de captorii lor. De asemenea, există critici cu privire la utilizarea termenului "sindrom", deoarece acesta sugerează o afecțiune medicală, în timp ce în realitate este un răspuns psihologic la o situație extremă.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
