Tusea persistentă este o complicație a infecțiilor căilor respiratorii.
Tusea cronică este o tuse de lungă durată care apare în urma unei infecții a căilor respiratorii superioare. Aceasta este surprinzător de frecventă.
Și, din păcate, odată cu creșterea numărului de cazuri de gripă sezonieră, COVID-19 și virusul sincițial respirator, sau RVS, în toamna anului 2022 și iarna anului 2023, a existat o mulțime de astfel de cazuri.
Tusea este un simptom comun al acestor tipuri de infecții respiratorii, iar tusea este o afecțiune care duce la aproximativ 30 de milioane de vizite la cabinet în fiecare an. Aproximativ 40% dintre acestea ajung în cabinetul unui pneumolog.
Având în vedere cât de omniprezentă este tusea persistentă, ați putea presupune că profesia medicală are o listă lungă de tratamente despre care știm că funcționează. Asta, din păcate, depinde de motivul pentru care tușești.
Dar o tuse în urma unei infecții a căilor respiratorii superioare dispare de obicei, în timp.
Vezi și: De ce să nu mai lași niciodată capacul de la toaletă ridicat. Detaliul care te va șoca
Medicii s-au întrebat mult timp de ce durata tusei variază atât de mult în urma unei infecții virale sau bacteriene a căilor respiratorii superioare. Răspunsul se află probabil în diferențele dintre oameni, cum ar fi prezența unei afecțiuni precum astmul sau bronșita cronică.
Unii pacienți dezvoltă o tuse de lungă durată, în timp ce alții par să se vindece mult mai repede. Tusea apare din cauza unui proces complex care începe cu un impuls electric între nervii din interiorul căilor respiratorii, inclusiv nasul și gâtul.
Există două tipuri de nervi care pot declanșa tusea ca răspuns la stimuli externi: receptorii chimici și cei mecanici, numiți mecanoreceptori.
Receptorii chimici răspund la mirosuri și vapori; aceștia sunt motivul pentru care oamenii tușesc uneori după ce respiră ardei iute care sfârâie pe o tigaie fierbinte. Mecanoreceptorii răspund la senzațiile provocate de substanțe iritante, cum ar fi praful.
Vezi și: Mătreața, de ce apare și cum afectează părul. Pavelina Andrei: Poate să fie o cauză
Atunci când acești nervi sunt activați, gâtul se închide și crește presiunea în piept. Această acumulare de presiune duce la o explozie de aer și mucus în plămâni la aproximativ 500 de mile pe oră - o viteză de aproape două ori mai mare decât cea a celor mai rapide mașini din lume.
Studiile arată că o infecție virală alterează cât de sensibili sunt aceiași nervi. Atunci când aveți o infecție virală, procesul inflamator care rezultă produce o moleculă numită bradikinină care determină nevoia de a tuși. Și se știe că virusul în sine poate activa modificări genetice care cresc sensibilitatea acestor căi nervoase, ceea ce duce la mai multă tuse.
Dar, atunci când stadiul acut al infecției se termină și începeți să vă simțiți mai bine, organismul repară daunele cauzate de inflamația din căile respiratorii și plămâni. Prin acest proces, reflexul de tuse se diminuează și el. Iar procesele moleculare care vă făceau să tușiți și să strănutați mai des se liniștesc și revin la o stare normală - cel puțin în majoritatea cazurilor.
Din păcate, la unele persoane, acest proces durează mai mult decât la altele, notează Science Alert.
Vezi și: Vitaminele și mineralele, necesare pentru unghii sănătoase și frumoase
Medicii consideră că este util să împartă simptomele respiratorii precum tusea în categorii specifice.
Există trei tipuri principale de tuse: acută, subacută și cronică. O tuse acută este ceea ce experimentează majoritatea oamenilor atunci când sunt bolnavi cu o infecție virală activă.
O tuse subacută persistă timp de trei sau mai multe săptămâni după o boală a căilor respiratorii superioare. Iar o tuse cronică este cea care persistă mai mult de 12 săptămâni. Tusea cronică este cel mai frecvent cauzată de astm, de scurgerea postnazală și, poate surprinzător pentru unii, de reflux.
Tusea postinfecțioasă este o varietate de tuse subacută și este tusea persistentă pe care mulți oameni o au după ce au trecut de infecția respiratorie. Aceasta poate dura săptămâni sau luni și poate evolua spre tuse cronică.
Deoarece tusea postinfecțioasă este atât de frecventă, medicii s-au străduit mult timp să determine câți oameni au o tuse care persistă după ce celelalte simptome dispar.
Aceste estimări variază de la un studiu la altul. Un mic studiu efectuat în Japonia a constatat că, dintre persoanele care au tuse subacută și cronică, 12% au avut ca rezultat o infecție a tractului respirator.
Vezi și: Clătitele, gustarea copilăriei. Ce nu știai despre cum îți influențează sănătatea
În ceea ce privește COVID-19, cele mai bune dovezi de până acum arată că doar 2,5% dintre persoanele care l-au contractat au dezvoltat și o tuse cronică după infecție.
Acest număr poate părea mic, dar se traduce printr-o mulțime de oameni care tușesc, având în vedere că în SUA se înregistrează mai mult de 280.000 de cazuri noi de COVID-19 pe săptămână, de la începutul lunii februarie 2023.
Numărul real, însă, este neclar, deoarece studiile care analizează tusea postinfecțioasă sunt adesea mici și iau în considerare doar persoanele care au contractat COVID-19 și s-au prezentat la cabinetul medicului sau într-o vizită de tele-sănătate pentru evaluare.
Colegiul American al Medicilor de Piept și Societatea Europeană de Pneumologie au publicat ghiduri pentru a ajuta medicii să navigheze în aceste incertitudini și în lipsa de date disponibile privind diagnosticul și tratamentul tusei. Deși orientările americane au fost publicate în 2006, ele reprezintă încă cele mai bune dovezi disponibile pentru clinicieni și pacienții lor.
Aproximativ jumătate dintre pacienți se vindecă de tuse fără niciun tratament. Pentru cei care nu reușesc, datele limitate disponibile sugerează că inhalatoarele, steroizii, narcoticele și anumite medicamente eliberate fără prescripție medicală pot oferi ușurare pentru unele persoane.
La adulți, dovezile privind eficacitatea diferitelor tratamente sunt mixte și limitate.
Datele pentru tratamentele la copii sunt la fel de deficitare, iar studiile au arătat că antitusivele și antihistaminicele eliberate fără prescripție medicală nu au fost mai eficiente decât placebo.
Remediile casnice pot juca, de asemenea, un rol important pentru unii pacienți. Un studiu a arătat că mierea a fost mai eficientă în calmarea tusei decât placebo pe o perioadă de trei zile.
Vezi și: Ce se întâmplă când îmbătrânim. La ce trebuie să ne așteptăm. Cum se schimbă întregul organism
Dacă pierdeți rapid în greutate, tușiți cu sânge, aveți transpirații nocturne sau produceți multă spută, ar trebui să vorbiți cu furnizorul dumneavoastră de asistență medicală primară. În cazuri rare, tusea subacută și cronică poate fi un semn de cancer pulmonar sau de diverse forme de boli pulmonare cronice.
Ce boli indică sezația de sufocare. Dispneea: cauze, simptome, tratament.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Acest tip de cancer este deseori diagnosticat în stadii avansate sau atunci când deja există și metastaze.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
O aromă aparte te poate ajuta să ai un somn odihnitor. Este un miros familiar care ne induce o stare de relaxare.
Această substanță prezentă în sol, imposibil de evitat, poate duce la cancer pulmonar, alături de fumat.
Testul care depistează cancerul pulmonar. Detectează chiar și tumorile invizibile.
Această terapie este indicată pentru plămâni. Îi curăță în profunzime.
Dacă stai în ploaie, nu răcești. Ce se întâmplă, de fapt și ce legătură are ploaia cu riscul de a răci.
