Vitamina D, administrată zilnic, reduce riscul de deces prin cancer cu 12%. Care este doza recomandată și unde se găsește

Vitamina D este vitamina responsabilă cu imunitatea și metabolismul, iar pentru a-și putea îndeplini funcțiile pe care le are la nivelul organismul, precum reglarea nivelului de calciu și de fosfor, care ajută la întărirea oaselor și la sănătatea musculaturii, este necesar un aport zilnic. Deși se sintetizează și după numai 15 minute de expunere la soare, riscul de deficit de vitamina D este unul crescut.

Potrivit oamenilor de știință de la Centrul German de Cercetare al Cancerului, aportul zilnic de vitamina D poate reduce riscul de deces prin cancer cu 12%.

Cercetătorii au descoperit că administrarea zilnică de vitamina D a fost benefică în special în cazul persoanelor de peste 70 de ani, precum și în cazul celor care au început să ia suplimente înainte de a primi diagnosticul de cancer.

La nivel mondial, peste 10 milioane de persoane mor din cauza cancerului, în fiecare an, iar cercetătorii sunt într-o continuă căutate de noi metode de a prelungi speranța de viață a persoanelor cu cancer.

Vitamina D și riscul de cancer

Acesta nu este primul studiu care analizează corelația dintre vitamina D și cancer. Cercetătorii au examinat utilizarea acestei vitamine pentru reducerea riscului de cancer, dar și ca tratament.

De asemenea, au studiat și utilizarea vitaminei D ca măsură preventivă în cazul anumitor tipuri de cancer, precum cel de sân și cel hepatic.

Potrivit dr. Ben Schottker, epidemiolog și lider al grupului de cercetare de la Divizia de Epidemiologie Clinică și Cercetare a Îmbătrânirii de la Centrul German de Cercetare al Cancerului, autorul principal al studiului, el și echipa sa au decis să studieze impactul pe care îl are vitamina D asupra mortalității prin cancer.

Acest lucru a fost determinat de faptul că studiile anterioare au furnizat dovezi că mortalitatea prin cancer este probabil să prezinte un răspuns la suplimentarea cu vitamina D.

În plus, echipa s-a concentrat în mod special pe vitamina D3, supranumită și vitamina soarelui.

” O revizuire sistematică și o meta-analiză anterioară nu a arătat niciun efect pentru vitamina D2 asupra mortalității prin cancer, dar un efect al vitaminei D3 asupra mortalității prin cancer. Se poate specula motivul”,a declarat dr. Schottker, citat de Medical News Today.

Vitamina D, administrată zilnic, reducere a ratei mortalității prin cancer cu 12%

În cadrul studiului au fost analizate datele din 14 studii la care au participat aproape 105.000 de persoane. Cercetătorii au inclus numai studiile la care participanților li s-a administrat, aleatoriu, fie vitamina D3, fie un placebo.

Atunci când participanților la studiu li s-au administrat intermitent doze foarte mari de vitamina D3, cercetătorii nu au constatat niciun efect asupra mortalității cauzate de cancer.

Cu toate acestea, atunci când participanții au luat zilnic vitamina D3, echipa de cercetare a constatat că au redus rata mortalității prin cancer cu 12%.

Totodată, dr. Schottker și echipa sa au descoperit că persoanele de peste 70 de ani care au luat zilnic vitamina D3 au beneficiat cel mai mult de această terapie.

”Cu cât ești mai în vârstă, cu atât riscul de cancer este mai mare. Astfel, acțiunile preventive împotriva mortalității prin cancer sunt cu atât mai eficiente cu cât pacienții sunt mai în vârstă.

Deoarece riscul de cancer începe să crească încă de la vârsta de 50 de ai, personal aș verifica pacienții pentru o eventuală suplimentare cu vitamina D încă de la 50 de ani, nu doar de la vârsta de 70 de ani”, a mai spus autorul studiului.

Mai mult decât atât, medicul consideră necesară administrarea de suplimente de vitamina D în rândul persoanelor de peste 50 de ani, chiar dacă nu au fost diagnosticate cu cancer, ca o formă de prevenire a deficitului de vitamina D, care poate avea impact, de altfel, asupra întregii sănătăți.

Vitamina D, doza necesară

Pentru a nu se instala carența de vitamina D, medicii recomandă administrarea acesteia astfel:

- copiii cu vârste cuprinse între 0 și 12 luni - 1.000 UI/zi (1,06 mg / zi)

- persoanele cu vârste cuprinse între 1 și 70 de ani, femei gravide și lăuze - 600 UI/zi (0,64 mg / zi)

- persoanele peste 71 de ani - 800 UI/zi (0,85 mg / zi).

Vitamina D, sursă din alimentație

Cele mai bune surse de vitamina D sunt:

- peștele și uleiul de pește, în special codul, somonul, macroul, tonul, heringul și sardinele. O porție de pește poate asigura până la 90% din doza zilnică recomandată (DZR)

- gălbenușul de ou, două ouă întregi reprezintă aproximativ 40% din DZR

- produsele lactate și din soia. O cană de lapte înseamnă până la 30% din DZR

- cerealele integrale

- ciupercile

- portocalele

- carnea de vită, carnea de porc și ficatul.

Deficitul de vitamina D, cauze și factori de risc

Deficitul de vitamina D este definit în mod obișnuit ca având niveluri sanguine de sub 20 ng/ml, în timp ce nivelurile de 21-29 ng/ ml sunt considerate insuficiente.

Deși nu există o singură cauză care să ducă la deficitul de vitamina D, riscul general poate fi mai mare ca urmare a unor afecțiuni de bază sau factori legați de stilul de viață.

Astfel, unii din ce comuni factori de risc pentru deficitul de vitamina D sunt:

- pielea mia închisă la culoare

- vârsta

- obezitatea sau supraponderea

- consum redus de pește și produse lactate

- locuitul în zone mai îndepărtate de ecuator sau în regiuni cu puțină lumină solară pe parcursul anului, precum zonele nordice

- statul sau lucratul în spații interioare

- lucratul în ture de noapte

- boli cronice de rinichi, afecțiuni hepatice sau hiperparatiroidism

- afecțiuni care împiedică sau limitează absorbția nutrienților, precum boala Crohn sau boala celiacă

- efectuarea unor operații de bypass gastric

- utilizarea anumitor medicamente care afectează metabolismul vitamine D, cum ar fi statinele și steroizii, notează Healthline.

Deficitul de vitamina D, semne și simptome

Cum vitamina D are o puternică legătură cu sistemul imunitar, unul dintre primele semne pe care deficitul acestei vitamine îl dă este frecvența îmbolnăvirilor.

Alte semne includ:

- dureri de oase și musculare inexplicabile

- transpirația capului

- boala cronică de rinichi

- piele mai închisă la culoare

- stare de indispoziție

- musculatură slăbită

- suprapondere

- dificultăți în digestie

- fragilitatea pielii

-afecțiuni dermatologice

- modificări ale pielii și scalpului

- reducerea funcției cognitive

- dificultate în vederea de noapte

- afte

- vindecarea cu greutate

- modificări ale unghiilor

- dureri în gură

- probleme de reproducere, arată Medical News.

Vezi și: Colina, nutrient cu impact asupra creierului și ficatului. Unde se găsește colina și care sunt semnele deficitului