Cancerul de sân: simptome, cauze, tratament. E al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Care sunt simptomele, cauzele și pașii detratament
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Aproape 4.000 de femei au decedat în România din cauza cancerului de sân în 2020. Majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân au peste 50 de ani, dar femeile mai tinere pot dezvolta, de asemenea, cancer de sân.
Vezi și: Plantele care sunt dăunătoare pentru casă. Efectele pot fi fatale
Aproximativ 1 din 7 femei sunt diagnosticate cu cancer de sân pe parcursul vieții lor. Există șanse mari de vindecare, dacă este detectat în stadii incipiente. De aceea, este vital ca femeile să-și verifice regulat sânii pentru orice modificări și să consulte întotdeauna un medic de familie, dacă apar schimbări. În cazuri rare, și bărbații pot fi diagnosticați cu cancer de sân.
Cancerul de sân poate prezenta mai multe simptome, dar primul simptom observabil este, de obicei, o umflătură sau o zonă de țesut mamar îngroșat. Majoritatea umflăturilor mamare nu sunt canceroase, dar este întotdeauna mai bine să le faci verificate de un medic.
Ar trebui să consulți, de asemenea, un medic de familie dacă observi oricare dintre aceste simptome:
- o modificare a dimensiunii sau formei unuia sau ambilor sâni
- secreții, care pot fi însoțite de urme de sânge
- o umflătură sau umflătură într-una dintre axile
- adâncituri pe pielea sânilor
- o erupție cutanată
- o modificare a aspectului mamelonului, cum ar fi retragerea în interiorul sânului
Durerea la sân nu este, de obicei, un simptom al cancerului de sân.
Cauzele cancerului de sân
Cauzele exacte ale cancerului de sân nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, există anumite factori cunoscuți care cresc riscul de cancer de sân.
Acestea includ:
- vârsta - riscul crește odată cu înaintarea în vârstă
- istoricul familial de cancer de sân
- prezența anterioară a unui nodul mamar benign (non-canceros)
- înălțimea, greutatea excesivă sau obezitatea
- consumul de alcool
Diagnosticarea cancerului de sân
După examinarea sânilor, medicul de familie te poate trimite la o clinică specializată, pentru investigații suplimentare. Acestea pot include mamografie sau prelevarea unei mici mostre de țesut mamar pentru examinare la microscop.
Tipuri de cancer de sân
Există mai multe tipuri diferite de cancer de sân, care se dezvoltă în diferite părți ale sânului.
- cancer de sân non-invaziv (carcinom in situ - CIS) - găsit în conductele sânului, care nu s-a extins în țesutul mamar din jurul conductelor.
Cancerul de sân non-invaziv este, de obicei, depistat în timpul unei mamografii și rar se manifestă ca o umflătură la sân.
- cancer de sân invaziv - în cazul în care celulele canceroase s-au răspândit prin căptușeala conductelor în țesutul mamar din jur. Acesta este cel mai frecvent tip de cancer de sân.
Alte tipuri mai puțin comune de cancer de sân includ:
- cancerul de sân lobular invaziv (și pre-invaziv)
- cancerul inflamator de sân
- boala Paget a sânului
Este posibil ca cancerul de sân să se extindă în alte părți ale corpului, de obicei prin sânge sau prin ganglionii limfatici axilari. Acești ganglioni limfatici mici filtrează bacteriile și celulele din glanda mamară. Dacă acest lucru se întâmplă, este cunoscut sub numele de cancer de sân secundar sau metastatic.
Vezi și: Astigmatismul: cauze, simptome, tratament. Cum îți dai seama că ai astigmatism
Depistarea cancerului de sân
Mamografia, unde se iau imagini cu raze X ale sânului, este cel mai comun mod disponibil de a găsi o schimbare în țesutul sânului (leziune) la un stadiu incipient. Cu toate acestea, trebuie să știi că o mamografie poate să nu detecteze unele tipuri de cancer de sân.
De asemenea, ar putea crește șansele de a avea teste și intervenții suplimentare, inclusiv intervenții chirurgicale, chiar dacă nu ești afectată de cancerul de sân. Deoarece riscul de cancer de sân crește odată cu înaintarea în vârstă, toate femeile cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani sunt invitate la screening pentru cancer de sân la fiecare 3 ani. Femeile peste vârsta de 70 de ani au, de asemenea, dreptul la screening și pot programa o programare prin intermediul medicului lor de familie sau a unității locale de screening..
Tratamentul cancerului de sân
Dacă cancerul este detectat la un stadiu incipient, poate fi tratat înainte de a se răspândi în alte părți ale corpului.
Cancerul de sân este tratat cu o combinație de:
- chirurgie
- chimioterapie
- radioterapie
Tipul de intervenție chirurgicală și tratamentul ulterior depind de tipul de cancer de sân. Medicul ar trebui să discute cu tine cel mai bun plan de tratament.
Prevenirea cancerului de sân
Deoarece cauzele cancerului de sân nu sunt pe deplin înțelese, momentan nu se poate ști dacă poate fi prevenit. Dacă ai un risc crescut de a dezvolta această afecțiune, există câteva tratamente disponibile pentru a reduce riscul.
Studiile s-au concentrat asupra legăturii dintre cancerul de sân și alimentație. Deși nu există concluzii definitive, există beneficii pentru femeile care:
- mențin o greutate sănătoasă
- fac exerciții regulat
- consumă puține grăsimi saturate
- nu consumă alcool
S-a sugerat că exercițiile regulate pot reduce riscul de cancer de sân cu aproape o treime. Exercițiile regulate și un stil de viață sănătos pot, de asemenea, îmbunătăți perspectivele persoanelor afectate de cancerul de sân. Dacă ai trecut prin menopauză, este foarte important să încerci să ai o greutate sănătoasă și să o menții.
Aceasta se datorează faptului că supraponderabilitatea sau obezitatea determină producerea mai mare de estrogen, ceea ce poate crește riscul de cancer de sân.
Vezi și: Stil de viață sănătos și echilibrat: Ce înseamnă și cum putem trăi în echilibru
-
-
-
-
-
De ce specialiștii recomandă frunza de dafin în dulapuri22.02.2026, 17:30
Antoneta Ioniță: Mii de bolnavii de cancer din Brăila, Galați și Tulcea lăsați fără radioterapie
EXCLUSIV Anevrismul cerebral: simptomele înșelătoare, cauzele și factorii de risc care ne pot ucide. Explicații de la Dr Cristian Mihalea
Intervenție complicată: procedură minim invazivă, la un pacient cu traumă oculară
EXCLUSIV Ce este stereotaxia. Diferența dintre radiochirurgia și radioterapia stereotaxică: Bisturiul invizibil cu raze X taie mai puțin țesut neafectat de cancer
Radioterapia, de două tipuri. Când îi este recomandată pacientului oncologic. Matei Bâră: Reduce durerea. Radioterapie paliativă la nivelul metastazelor
Cancer de sân, țesut mamar vizualizat cu ajutorul unui sistem portabil de imagistică
EXCLUSIV Brahiterapia HDR vs. LDR. Dr. Anghel, despre CE înseamnă și care sunt avantajele în tratarea CANCERULUI
Dr. Beatrice Anghel, SANADOR, ne-a vorbit despre brahiterapia HDR și avantajele sale în tratarea cancerului urogenital, de prostată și de esofag.
Tusea cu sânge, semnal de alarmă pentru organism. Când trebuie să mergi de urgență la medic
Tusea cu sânge, semnal de alarmă pentru organism. Care sunt cauzele și când este o urgență
EXCLUSIV Dr Cristian Mihalea: Neuroradiologia Intervențională, soluția pentru afecțiuni fatale la creier precum anevrisme, malformații sau AVC
Pacienți nevoiți să aștepte 2 ani pentru un RMN. Află ce spital amână bolnavii
Radiologia, printre cele mai solicitate specialități
EXCLUSIV Dr. Mihai Lesaru: Cum te lupți cu cancerul la sân, informații vitale pentru orice femeie
EXCLUSIV Tasarea coloanei vertebrale, cauze și riscuri. Bojincă: Avem o mulțime de paciente tinere
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
EXCLUSIV Brahiterapia, ghid pentru pacientele cu cancere ginecologice. Tratamentul, detaliat pas cu pas
Afecțiunile ginecologice, descoperite prin teste imagistice. Ce este ecografia pelvină. Dijmărescu: Endometrioza, boala care se diagnostichează din ce în ce mai mult
Afecțiunile ginecologice pot fi diagnosticate prin teste imagistice. Acestea oferă o imagine mai clară asupra unor leziuni.
EXCLUSIV Brahiterapia în cancere ginecologice, cum se face și ce efecte are. Specialistul explică
EXCLUSIV Cum știi dacă ai anevrism cerebral. Semnul dat de durerea de CAP sau cefalee. La ce vârstă trebuie să-ți faci primul TEST: Hemoragie! Pacientul moare înainte să ajungă la spital
Care este cauza anevrismelor și ce se întâmplă cu vasele de sânge. Care e vârsta la care trebuie să verifici dacă ai anevrism.
EXCLUSIV Ce este medicina nucleară. Dr Raluca Mititelu: nu ține de Institutul de Fizică
Cancer de sân, mamografia la 30 de ani poate fi benefică pentru anumite femei
Leziuni de țesut moale, depistate prin elastografie sau ecografie?
EXCLUSIV Radioterapia stereotaxică, diferența față de cea clasică. Riscul de toxicitate. „Trebuie să fim foarte preciși”
Modificările coloanei vertebrale, diagnostic. Diana Manolescu: Cresc în raport cu vârsta
Modificările coloanei vertebrale sunt mai des întâlnite la persoanele în vârstă. Provoacă dureri, dar și modificări ale posturii.
