EXCLUSIV Cardiologia intervențională, ce proceduri se fac și în ce boli. EXCLUSIV

Cele mai cunoscute proceduri din cardiologia intervențională sunt TAVI, EVAR și TEVAR. În ce patologii sunt recomandate ele, explică Dr. Rodica Niculescu, șeful Laboratorului de cardiologie intervențională...
În cardiologia intervențională procedurile sunt cunoscute mai mult după acronimele lor: TAVI, EVAR și TEVAR. Toate sunt minim invazive și aduc numeroase beneficii pacienților care le suportă. Dar ce înseamnă aceste acronime și în ce boli sunt recomandate interențiile? Dr. Rodica Niculescu, șeful Laboratorului de cardiologie intervențională de la Clinica Sanador, le-a explicat rând pe rând, EXCLUSIV la DC NEWS și DC MEDICAL.
Recuperare rapidă pentru pacienți
În primul rând, medicul a subliniat că aceste proceduri reprezintă o evoluție uluitoare față de cum decurgeau operațiile în urmă cu nu foarte mulți ani. Pacientului nu i se mai deschide toracele sau abdomeniul și nici nu mai trebuie să stea ore în șir sub anestezie.
Cardiologia intervențională „este un progres. Pacientul are șansa unei recuperări foarte rapide, practic el a doua zi este dat jos din pat, ceea ce este miraculos dacă ne gândim cum era să stai cu toracele tăiat și în reanimare câteva zile. Motiv pentru care noi tentăm să creștem numărul acestor intervenții și pacienții noștri să beneficieze de condiții cât mai bune", arată dr. Rodica Niculescu.
Ce rezolvă și cum se fac
Dar în ce afecțiuni sunt indicate aceste proceduri minim invazive din cardiologia intervențională?
Procedurile de tip TAVI (implantarea percutană de proteză valvulară aortică) sunt indicate în rezolvare a patologiei valvei aortice, TEVAR (Thoracic Endovascular Aortic Repair) este o rezolvare a unei disecții de aortă toracică, iar EVAR (Endovascular Aneurysm Repair) este o intervenție pentru subarterele renale – deci pe aorta abdominală, arată șeful Laboratorului de cardiologie intervențională de la Clinica Sanador.
„Anevrisme și disecții apăreau la cele două niveluri de care am amintit și ele se rezolvau strict chirurgical până acum. Era o intervenție foarte lungă, cu riscuri foarte mari de supraviețuire și în aceste condiții singur că lumea medicală s-a gândit cum să simplifice lucrurile, cum să îmbunătățească această calitate a vieții pentru pacient și cum să-i ofere șanse la supraviețuire cu aceste două boli extrem de grave. Practic, EVAR-ul permite să sigilăm un anevrism de aortă subrenală cu căi de abord pe arterele femurale, este un device (dispozitiv, n.r.) care se eliberează în aortă și ulterior se formează o nouă cale, lăsând anevrismul pe loc care se trombozează. Nedezvoltându-se în continuare, evident, reduce riscul de ruptură al anevrismului care este o cauză de deces imediată", a explicat Dr. Rodica Niculescu.
În ceea ce privește disecțiile la nivelul aortei toracice, „ele se practică de asemenea cu un device introdus prin arterele femurale, se eliberează în aortă și pentru că în unele situații suntem obligați să acoperim originile unor artere importante, cum ar fi artera carotidă stângă sau artera subclavie stângă, care alimentează mâna stângă, există întâi un gest chirurgical, să spunem un by-pass carotido-sublacian, dar ulterior are loc practic montarea acestor endoproteze. Există de asemenea o asociere cu un gest intervențional de închidere a originii arterei subclavie tocmai ca să nu creeze breșe de continuare a alimentării anevrismului care există local", continuă medicul.
Dar cum știe un pacient că a dezvoltat un astfel de anevrism? Ce simptom l-ar putea face pe un om să meargă la doctor și la ce vârstă apar aceste anevrisme și disecții? Vezi în video:
Hipertensiunea arterială, pandemie tăcută. Avertisment: Amenințare globală subestimată
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Triplu T, o soluție inovatoare pentru aldosteronismul primar și hipertensiunea secundară. Este o terapie termică ghidată endoscopic
Generațiile născute după 1960, mai expuse riscului de moarte din cauza bolilor cardiovasculare
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele, potrivit unui cardiolog
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Care este tensiunea arterială normală?
Deficiența de fier în insuficiența cardiacă. Rolul saturației transferinei (TSAT) în diagnostic și management
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Boala varicoasă, complicații. Dr. Anca Chitic: Potențial letal foarte mare
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
De ce apare durerea în piept în timpul unui infarct
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Semnalul ascuns al colesterolului periculos. Ce indicii oferă ochii
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Statinele, efect semnificativ pentru reducerea plăcii arteriale. Cu ce se combină pentru a-și dubla efectul
Avertisment privind atacurile de cord silențioase. Simptomele pot trece neobservate
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Insuficiența cardiacă letală, un nou tratament. Enzima ALPK2 ar putea proteja inima prin activarea TPM1
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Hipertensiunea, un pericol tăcut. Impactul major asupra creierului
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Cum să oprești colesterolul rău înainte să-ți distrugă inima
Adevărul din spatele suplimentelor care promit să-ți curețe vasele de sânge
Tratamentul cardiac, revizuit. Ghidurile vechi au ignorat diferențele esențiale între țări și stiluri de viață
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Boala arterială periferică, semnal de alarmă pentru inimă și creier
Fluctuațiile colesterolului cresc riscul de a dezvolta demență. Sănătatea cerebrală, afectată
Aceasta este boala gravă pe care o poți dezvolta dacă nu îți ții colesterolul sub control.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Care sunt șansele de a suferi un nou infarct
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
Unghiile, indicator al unor probleme cardiace. Semnul lui Quincke, indicator al insuficienței cardiace
Testul simplu care îți arată dacă ai probleme cu inima. Dacă observi ASTA, ești în mare pericol.