Acad prof dr Irinel Popescu consideră că relaxarea trebuie gândită de fapt în funcție de categoria de persoane din care face parte fiecare și că o anumită categorie de persoane ar trebui să stea &icir...
Academicianul profesor doctor Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că în funcție de categoria de persoane în care poți fi încadrat ca stare de sănătate și vârstă, relaxarea trebuie privită altfel.
„Toată lumea vorbete de relaxare. Am trecut cumva prin epidemie, așa cum am trecut, personal eu consider că și autoritățile și sistemul de sănătate din România au făcut față cu brio acestei provocări. Poate și agresivitatea epidemiei în România și în țările Europei de Est, cum s-a spus, nu a fost atât de dramatică precum în alte zone geografice, dar cumva această etapă a fost parcursă relativ bine. Dar acum trebuie o concentrare la fel de mare, aș spune, ca să parcurgem și etapa asta a relaxării. Și aici aș spune că lecția învățată și din modelul suedez, și din alte date care s-au adunat în cursul epidemiei propriu-zise, reușește să definească categoriile de persoane vulnerabile până la a încerca și anumite estimări procentuale. Și anume, bolnavii în vârstă peste 65 de ani, unii spun peste 70 de ani, și cu comorbidități, dintre care unele severe, constituie categoria de persoane de risc maxim. Din anumite estimări ei reprezintă aproximativ 2% din populație. Acești 2% ar trebui să rămână în izolare în continuare! O a doua categorie de persoane care are factori de risc, dar nu atât de pregnanți, sunt oamenii care se apropie de vârsta a III-a dar nu sunt încă acolo, sunt oamenii care au boli cronice bine tolerate, spre exemplu un diabet bine controlat cu un regim alimentar și antidiabetice orale sau afecțiuni similare. Aceștia ar reprezenta cam 20% din populație. La ei se recomandă distanțarea socială și tot contextul de măsuri pe care le-am învățat cu toții deja în această perioadă COVID-19, față de care ei ar trebui să aibă ceva mai multă grijă. Acestea ar fi principalele premise de la care se pleacă în cursul relaxării, altfel, poate chiar cel puțin la fel de mult ca în cursul epidemiei, este nevoie de o disciplină maximă așa încât să nu ne punem în pericol propria noastră sănătate, dar să nu punem în pericol nici sănătatea altora”, a explicat academicianul.
Infectează acest coronavirus organismul și prin tractul digestiv? Vezi explicațiile doctorului Răzvan Iacob în video:
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
