Ceața cerebrală este o problemă din ce în ce mai recunoscută, caracterizată prin dificultăți cognitive temporare care afectează concentrarea și memoria.
Ceața cerebrală este o senzație temporară de acuitate mentală redusă, adesea experimentată de persoanele suprasolicitate sau de cele care se recuperează după COVID-19. Este un efect secundar frecvent în timpul recuperării și poate duce la dificultăți de concentrare și de reamintire a memoriei.
De asemenea, este legată de anumite afecțiuni și tratamente medicale, cum ar fi cancerul și chimioterapia.
Ceața cerebrală nu este o afecțiune medicală, ci un simptom al altor afecțiuni medicale, care implică probleme de memorie, lipsă de claritate mentală, concentrare slabă și incapacitatea de a se concentra.
Unele persoane o descriu și ca oboseală mentală. Severitatea ceții cerebrale poate interfera cu sarcinile zilnice, dar nu trebuie să fie o problemă permanentă în viața cuiva. Se efectuează mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine ceata cerebrală, care este aproape la fel de vagă ca și termenul în sine.
Ceața cerebrală este o problemă frecventă care poate fi cauzată de diverși factori, inclusiv de schimbările hormonale, dificultățile alimentare, medicamente și afecțiuni medicale. Modificările hormonale, precum menopauza și sarcina, pot provoca confuzie, dezorientare și ceață, ducând la comportamente precum uitarea sarcinilor și rătăcirea obiectelor. Problemele legate de dietă, cum ar fi o deficiență de vitamine și minerale, alergii și sensibilități alimentare, pot contribui, de asemenea, la ceața cerebrală.
Medicamentele pentru tratamentul migrenelor pot provoca neclarități mentale și o gândire tulbure. Polifarmacia, sau medicamentele multiple, pot provoca, de asemenea, ceață cerebrală. Utilizarea cronică a medicamentelor pentru anxietate poate provoca ceață cerebrală atunci când sunt utilizate pentru o perioadă lungă de timp.
Chimioterapia, se referă la problemele de gândire înainte, în timpul și după tratamentul cancerului. Această ceață mentală poate fi cauzată de cancerul în sine, de afecțiunile cauzate de cancer sau de o varietate de tratamente, inclusiv chimioterapia, radiațiile și terapia hormonală.
Afecțiunile medicale care pot provoca ceață cerebrală includ sindromul de tahicardie ortostatică posturală, anemia, diabetul, depresia, anxietatea și afecțiunile autoimune precum scleroza multiplă, sindromul de oboseală cronică, boala celiacă și lupusul. Hipotiroidismul, sau tiroida hipoactivă, afectează 72 de milioane de oameni din întreaga lume cu vârsta mai mare de 12 ani, cauzând adesea oboseală, depresie și dificultăți de memorie și de funcționare executivă.
Pe scurt, înțelegerea cauzelor ceții cerebrale este esențială pentru ca medicii să poată oferi tratament și sprijin eficient.
Citește și: Toamna în farfurie: legumele de sezon care încetinesc declinul cognitiv și îmbunătățesc memoria
Foto: Freepik @anatolir
Ceața cerebrală este o ineficiență cognitivă în care persoanele se luptă să își acceseze resursele cognitive la fel de eficient ca în trecut. Simptomele includ dificultăți de atenție, concentrare, învățare și memorie pe termen scurt.
Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar pot include dificultăți în îndeplinirea mai multor sarcini, dificultăți în înțelegerea conceptelor sau în învățare, dificultăți în găsirea cuvintelor, senzația de vis sau de stare de transă, uitarea sarcinilor și dificultăți în absorbția conținutului.
Pacienții pot experimenta, de asemenea, un sentiment general de lentoare cognitivă, cu simptome care includ disocierea, oboseala, uitarea și efortul cognitiv excesiv. Într-un studiu care a examinat utilizarea termenului „ceață cerebrală” în postările de pe Reddit, oamenii au descris experiența prin diverse descriptori, inclusiv disociere, oboseală, uitare și efort cognitiv excesiv. Toate aceste simptome se pot combina pentru a crea o experiență de gândire tulbure.
Insuficiență cognitivă ușoară, un stadiu incipient al pierderii de memorie, este diferită de ceața cerebrală. National Institute on Aging raportează că 10-20% dintre persoanele de 65 de ani și peste cu insuficiență cognitivă ușoară dezvoltă demență în decurs de un an.
Cu toate acestea, sunt în curs de desfășurare studii pentru a înțelege de ce unele persoane ajung la demență, iar altele nu. Insuficiența cognitivă ușoară afectează mai mult decât memoria și implică modificări funcționale și comportamentale.
Semnele timpurii ale demenței includ dificultăți în ceea ce privește gestionarea banilor, normele sociale, procedurile și conștientizarea spațială. În timp ce insuficiența cognitivă ușoară poate evolua spre demență, se știe că ceața cerebrală nu face acest lucru.
Ceața cerebrală este o lipsă persistentă de claritate care se poate agrava sau nu se poate îmbunătăți. Nu există un singur test care să o poată diagnostica, dar o examinare fizică și înțelegerea sănătății mintale, a dietei, a activității fizice și a medicamentelor sau suplimentelor actuale pot ajuta.
Analizele de sânge pot identifica cauza ceții cerebrale, cum ar fi niveluri neregulate de glucoză, funcții hepatice, renale și tiroidiene deficitare, deficiențe nutriționale, infecții și boli inflamatorii. Alte instrumente de diagnosticare pot include radiografii, RMN sau tomografii computerizate, teste alergice sau studii ale somnului.
Tratarea ceții cerebrale depinde de cauză, cum ar fi anemia, care poate necesita suplimente de fier pentru a crește producția de globule roșii și a reduce ceata cerebrală. Dacă este diagnosticată o boală autoimună, poate fi recomandat un corticosteroid sau alt medicament pentru a reduce inflamația sau a suprima sistemul imunitar. Ameliorarea ceții cerebrale poate implica corectarea unei deficiențe nutriționale, schimbarea medicamentelor sau îmbunătățirea calității somnului.
Strategiile de acasă pentru ameliorarea ceții cerebrale includ somnul de cel puțin 8-9 ore, gestionarea nivelului de stres, evitarea excesului de alcool și cofeină, exercițiile fizice regulate, consolidarea capacităților de gândire și creșterea consumului de proteine, fructe, legume și grăsimi sănătoase.
Ceața cerebrală poate fi frustrantă, dar ameliorarea este posibilă. Dacă nu este tratată, aceasta poate afecta calitatea vieții. Abordarea cauzei de bază poate îmbunătăți claritatea mentală.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
