În spațiul public se vehiculează intenția autorităților de închide centrele de performanță. Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) trage un semnal de alarmă cu privire la utilitatea...
În România, sunt 352 de astfel de centre de performanță. Majoritatea sunt poziționate în zonele rurale sau izolate, fiind un real ajutor în lipsa spitalelor, pentru oamenii care trăiesc acolo.
Ce sunt centrele de permanență
Centrele sunt unități medicale care asigură continuitatea acordării serviciilor de asistență medicală orimară pacienților. Dacă urgențele nu pot fi rezolvate în aceste centre de permanență, cum sunt urgențele de cod galben sau roșu, se asigură primul ajutor, stabilizarea și temporizarea, urmând ca pacientul să fie pregătit pentru serviciul de ambulanță, care-l transportă la unitățile de primiri urgențe.
Creșterea finanțării, nu desființare!
Mai mult, în contextul în care se vorbește despre deființare, SNMF subliniază că este necesară nu desființarea, ci creșterea finanțării acestor centre.
”În opinia noastră adresabilitatea crescută la unitățile de primiri urgențe are alte cauze, absolut independente de modul de funcționare a centrelor de permanență. Posibile cauze ar putea fi inegalitatea distribuirii de resurse și inaccesibilitatea investigațiilor imagistice și de laborator, în marea majoritate a timpului și pentru o mare parte dintre pacienți, inclusiv a persoanele neasigurate, în sistemul public de asigurări de sănătate. Asigurarea continuității serviciilor medicale pacienților din zone rurale, izolate sau din zone urbane cu acces dificil la UPU, reprezintă un drept al pacienților. Aceste centre asigură accesul la servicii medicale în mod echitabil tuturor cetățenilor țării. Funcționarea centrelor de permanență trebuie sprijinită prin dotare și finanțare corespunzătoare, pentru a putea să asigure o paletă cât mai largă de servicii. SNMF consideră că închiderea centrelor de permanență fără o evaluare bazată pe criterii adaptate contextului local reprezintă o încălcare a dreptului la sănătate a unor largi mase de pacienți. Înainte de a lua o astfel de decizie este absolut necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate pentru a evita funcționarea inegală a acestuia.” precizează președintele SNMF, Dina Mergeani.
Cartierul în care crește un copil influențează, mai târziu în viață, starea de sănătate a acestuia, concluzionează un studiu.
Unele dureri de cap apar din pricina schimbării nivelurilor a doi hormoni din corp: estrogen și progesteron. Unele femei se confruntă cu migrene menstruale.
Mamă de gemeni la 73 de ani. O femeie din sudul Indiei a născut gemeni prin cezariană. A doua zi, tatăl acestora a fost internat în spital.
Cercetătorii au descoperit că fumatul ”la mâna a treia” este o realitate care dăunează sănătății organismului uman.
Durerea în piept poate fi un simptom pentru atacul de panică, hernie, astm bronșic, pleurezie, arsuri sau atac de cord.
Numărul germanilor afectaţi de sărăcie la vârsta bătrâneţii va crește semnificativ în următoarele două decenii, arată un studiu.
Obiceiuri din viața de zi cu zi vă pot ajuta să vă păstrați memoria bună și mintea ageră.
Cercetătorii au descoperit o legătură între mortalitatea prematură și o combinație de aspecte de mediu, sănătate, condiții socio-economice și demografie.
Cum putem să ne refacem organismul după infecția cu SARS-COV-2.
