Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Reprezentanții Alianței Pacienților Cronici din România lansează un apel autorităților de a continua demersurile pentru a avea disponibilă cât mai repede ”combinația de anticorpi monoclonali”, terapie aflat...
Cei de la Alianța Pacienților Cronici din România au lansat un apel autorităților de a grăbi aducerea de anticorpi monoclonali în România. ”Asistăm zilnic la creșterea numărului de îmbolnăviri și decese datorate COVID 19. Sunt atât de de multe decese, încât se consideră că în fiecare săptămână dispare populația unei comune din România. Controlarea cât mai eficientă a pandemiei se poate face prin vaccinare, dar și prin menținerea măsurilor de protecție: purtarea măștii de protecție atât în spațiile închise cât și pe stradă, menținerea unei distanțe de 2 metri și mai ales igiena mâinilor prin spălare cu apă și săpun”, susțin aceștia.
În mesajul acestora, semnat de președintele Alianței, Cezar Irimia, și vicepreședintele Rozalina Lăpădatu, se mai precizează:
”Pacienții cu sistem imun slăbit, vor avea nevoie ca pe lângă vaccinare să poată beneficia și de terapie cu anticorpi monoclonali pentru a fi complet protejați. Este vorba de pacienții diagnosticați cu diferite tipuri cancere, pacienți dializați, persoane în tratament cu insulino-terapie sau cu afecțiuni autoimune și inflamatorii care pot compromite sistemul imun. Unele tratamente pe care le iau pacienții cronici, prin mecanismul lor de acțiune, pot bloca sistemul imun să producă anticorpii care să îi proteje de infecția cu SARS-COV2 și formele grave de COVID 19. De asemenea sunt persoane care se nasc cu sistem imun deficitar așa cum este cazul persoanelor diagnosticate cu imunodeficiențe primare. Pentru aceste categorii de pacienți s-au dezvoltat terapiile cu anticorpi monoclonali.
Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că evaluează mai multe tipuri de anticorpi monoclonali, unele cu rol terapeutic anti-COVID care se pot iniția în prima săptămână de la infectarea cu SARS-COV2, dar și o categorie nouă de anticorpi monoclonali cu rol preventiv privind infectarea cu SARS-COV2.
Anticorpii monoclonali sunt terapii deja existente în România și pe care pacienții cu diferite afecțiuni îi folosesc de foarte mulți ani, este vorba despre persoanele diagnosticate cu diferite tipuri de cancer, poliartrită reumatoidă, psoriazis, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică, boli inflamatorii intestinale, lupus, etc. Aceste terapii sunt cunoscute de către pacienții sub denumirea de terapie biologică sau imunoterapie.
Salutăm pașii făcuți de către autoritățile române pentru a aduce în țară anticorpii monoclonali ca tratament pentru COVID19 și adresăm un apel de a se continua demersurile necesare pentru a avea disponibilă cât mai repede și combinația de anticorpi monoclonali cu acțiune lungă pentru profilaxie, terapie aflată în curs de evaluare la Agenția Europeană a Medicamentului, astfel încât să putem să putem să protejăm pacienții care sunt la risc crescut de infectare cu SARS-COV2 și care nu pot genera suficienți anticorpi prin vaccinare”.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.