Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acest lucru ne distruge creierul în tăcere. Macină fiecare neuron până distruge tot.
Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo au descoperit informații esențiale despre efectele substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute sub numele de "chimicale eterne", asupra sănătății creierului.
Acest studiu oferă o perspectivă asupra modului în care aceste substanțe afectează expresia genetică și funcția neuronală, ridicând îngrijorări cu privire la prezența lor în mediul înconjurător.
PFAS sunt substanțe chimice persistente, găsite în apă, sol și chiar în creierul uman. Acestea pot traversa bariera hematoencefalică și se pot acumula în țesutul cerebral, prezentând riscuri neurotoxice potențiale.
Deși sunt utilizate pe scară largă în produse precum tigăi antiaderente, spumă de stingere a incendiilor și ambalaje alimentare, mecanismele prin care PFAS dăunează creierului sunt încă slab înțelese.
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Buffalo a identificat 11 gene care răspund în mod constant la expunerea la PFAS, indiferent de compusul specific testat. Aceste gene sunt esențiale pentru sănătatea neuronală, unele fiind implicate în supraviețuirea celulelor, altele asociate cu moartea celulară.
"Descoperirile noastre indică faptul că aceste gene ar putea fi markeri pentru detectarea și monitorizarea neurotoxicității induse de PFAS în viitor", spune dr. G. Ekin Atilla-Gokcumen, unul dintre autorii principali ai studiului.
De exemplu:
- O genă crucială pentru supraviețuirea neuronală: Dereglată de toate PFAS testate, ceea ce ar putea slăbi apărarea creierului.
- O genă asociată cu moartea celulară: Dereglată în sens opus, semnalând o vulnerabilitate neuronală crescută.
Studiul a dezvăluit, de asemenea, că nu toate substanțele PFAS sunt la fel. Dintre cele șase tipuri testate, acidul perfluorooctanoic (PFOA) — recent clasificat ca periculos de către Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) — a fost cel mai dăunător. Deși a avut o absorbție celulară relativ scăzută, PFOA a modificat expresia a aproape 600 de gene, semnificativ mai multe decât oricare alt compus.
Expunerea la PFAS a afectat, de asemenea, căi biologice esențiale pentru funcția creierului, inclusiv:
- Creșterea sinaptică și funcția neuronală
- Semnalizarea hipoxiei
- Răspunsurile la stresul oxidativ
- Sinteza proteinelor și metabolismul aminoacizilor
Aceste descoperiri subliniază necesitatea evaluării PFAS individual, mai degrabă decât ca o clasă chimică unică.
Vezi și: Temperaturile scăzute, factor de risc pentru AVC. Vasoconstricția afectează funcțiile inimii
Expunerea la PFAS nu este imediat toxică, dar poate avea efecte cumulative în timp. Cercetătorii subliniază importanța identificării markerilor timpurii — precum modificările expresiei genetice — în loc să aștepte apariția simptomelor evidente.
"Suntem expuși la PFAS practic în fiecare zi și nu observăm efectele imediat. Dar aceste substanțe chimice modifică în tăcere procesele celulare fundamentale", explică Atilla-Gokcumen.
Chimicalele eterne - FOTO: Freepik@vecstock
Deși sunt riscante, PFAS rămân indispensabile în anumite industrii, precum stingerea incendiilor și fabricarea semiconductoarelor. Înlocuirea acestor substanțe necesită un echilibru delicat între siguranța mediului și eficacitatea funcțională.
PFAS cu lanț scurt sunt explorate ca posibile alternative, datorită persistenței lor mai scăzute în mediu și acumulării reduse în sistemele biologice. Cu toate acestea, aceste substitute ar putea prezenta riscuri necunoscute pentru sănătate, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare.
"Dacă înțelegem de ce unele PFAS sunt mai nocive decât altele, putem prioritiza eliminarea celor mai periculoase și căutarea unor substitute mai sigure", afirmă Atilla-Gokcumen.
Vezi și: TriOx, testul care detectează cancerul în stadiile incipiente
Studiul, publicat în ACS Chemical Neuroscience, reprezintă un pas important înainte în înțelegerea neurotoxicității PFAS. Susținut de EPA, această cercetare evidențiază importanța reglementărilor și inovațiilor adaptate pentru a minimiza riscurile, menținând în același timp capacitățile industriale.
Pe măsură ce oamenii de știință continuă să dezvăluie complexitatea expunerii la PFAS, speranța este de a dezvolta soluții care să protejeze sănătatea umană fără a compromite progresele tehnologice.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.