Colesterol, analize. Dr. Elena Tănase explică rezultatele. EXCLUSIV

Dana Lascu / 06 dec 2018 / 16:56

Anual, ar trebui să ne facem analize de sânge. Ele includ și teste speciale pentru colesterol, știut fiind faptul că, deși nivelul ridicat al acestuia nu dă simptome, poate duce la apariția unor boli grave, cu complicații care pot fi chiar fatale. Dr Elena Tănase, medic specialist medicină internă și consultant nutriție, explică, EXCLUSIV pentru DC MEDICAL, cum se interpretează analizele de colesterol. Iată ce trebuie să știți:

În funcție de vârstă sau de afecțiunile existente, fiecare ar trebui să efectueze periodic o serie de analize pentru verificarea stării de sănătate. Printre analizele uzuale se numără și nivelul grăsimilor din sânge – adică a colesterolului. Grăsimile sunt substanțe insolubile în mediul apos al sângelui, că atare ele călătoresc legate de alți compuși, în special proteine.

Există multe tipuri de compuși grăsime-proteină care pot fi măsurate prin analize, însă în mod obișnuit se determina nivelul colesterolului și al trigliceridelor. Restul sunt rezervate unor situații particulare, individuale, sau studiilor clinice, arată dr Elena Tănase, medic specialist medicină internă și consultant nutriție, EXCLUSIV pentru DC MEDICAL.
Cea mai frecvența analiză care se efectuează este profilul lipidic sau lipidograma. Buletinul de analiză conține fracțiunile: HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, VLDL-colesterol, lipide totale.

Ce valori trebuie să aibă colesterolul „rău"

Toată lumea știe că există un colesterol bun - HDL-colesterol - și unul rău, respectiv LDL-colesterol. De fapt aceștia sunt transportori ai colesterolului prin sânge și au roluri foarte importante în organism, ca atare sunt absolut necesari în anumite cantități, considerate normale. Pentru LDL-colesterol valoarea optimă este de sub 100mg/dl, urmează o zonă normal înaltă între 100-129mg/dl, nivel crescut între 130-189mg/dl, nivel foarte crescut peste 190mg/dl - această impune începerea tratamentului cu medicamente.

Excesul de LDL-colesterol se depune în vasele de sânge, formând placa de aterom, ceea ce duce în timp la reducerea progresivă a diametrului acestora. Printr-un vas de sânge mai îngust va circulă o cantitate mai redusă de sânge, adică de hrană pentru organe. Cel mai tare va avea de suferit inima, pentru că are un tip particular de distribuție a vaselor de sânge. De aceea este cunoscut faptul că un nivel crescut de colesterol, pe seama LDL-colesterolului se asociază cu un risc mai mare de boli de inimă (cardiovasculare), explică dr Elena Tănase.

HDL-colesterolul este implicat în transportul colesterolului de la țesuturi spre diverse căi de eliminare, de aceea un nivel subnormal este considerat un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Acest nivel este de 40mg/dl pentru bărbați și 48mg/dl pentru femei (conform ultimul ghid European de management al dislipidemiilor). Nu este încă cunoscut dacă un nivel foarte înalt, peste 60mg/dl, aduce un plus de protecție.

Cum ne afectează colesterolul

Cea mai mare parte a colesterolului care ne circulă prin vase este format la nivelul propriilor celule din corp și doar o fracțiune de 10% maximum 20%(după cei mai generoși autori) este adus prin alimentele bogate în colesterol.
Colesterolul este un compus vital organismului, și în mod normal există un echilibru între formarea și degradarea / eliminatrea acestuia. Când se strică acest echilibru apare excesul de colesterol, și când acest exces este pe seama LDL-colesterol atunci apare și riscul îmbolnăvirii. De ce apare acest dezechilibru? În general este vorba de diverse defecte genetice mai severe sau mai ușoare, frecvent moștenite. Vor determina fie apariția foarte devreme în cursul vieții a unor valori foarte mari ale colesterolului - situație mai rară, fie mai frecvent, creșterea treptată, de la un an la altul, a valorii LDL-colesterolului până se ajunge la nivelul la care tratamentul medicamentos devine obligatoriu (pentru că altfel crește riscul de infarct miocardic).

Stilul de viață poate modifica valorile colesterolului

Putem influență această creștere treptată? Răspunsul este că în multe cazuri da, sau măcar creșterea să fie mai lentă sau mai redusă numeric, spune dr Elena Tănase. Acest lucru îl putem face prin stilul de viață adică prin menținea unei alimentații echilibrate și prin evitarea sedentarismului. Când ne gândim să adoptăm o alimentație care să prevină creșterea colesterolului trebuie să ne gândim nu numai la conținutul în colesterol al alimentelor, ci și al celorlalte tipuri de grăsimi pe care acestea le conțin, unele cu rol benefic, altele dimpotrivă. Importantă este și cantitatea de alimente, căci orice exces caloric, peste nevoia organismului, se va transformă în grăsime și va favoriza și creșterea grăsimilor circulante.

Trigliceridele, valori și riscuri

Trigliceridele sunt alt tip de grăsime uzual dozat în sânge. Valoarea normală este de până în 150mg/dl, între 150-199mg/dl - valori de granița, între 200-499mg/dl - valori crescute, peste 500mg/dl, valori foarte crescute. Nivelurile ridicate se asociază cu risc cardiovascular, iar cele foarte ridicate, în special peste 1000mg/dl cu risc de pancreatită acută. Nivelul trigliceridelor circulante este mult mai sensibil la alimentația adoptată, față de nivelul colesterolului, și de multe ori putem trata niveluri moderat crescute doar cu ajutorul optimizării alimentației și a stilului de viață în general. Consumul de alcool crește nivelul trigliceridelor, că atare înainte de recoltarea analizei se recomandă să nu se consume alcool 3 zile.

VLDL-colesterol este de fapt un compus care are 60% în compoziție trigliceride și mult mai puțin colesterol, și a cărui rol este de a trasporta colesterolul din ficat către țesuturi. Creșterea este frecvent asociată cu creșterea trigliceridelor în sânge.

Orice creștere a fracțiilor lipidice va determina implicit și creșterea lipidelor totale. Însă când judecăm un buletin de analize întotdeuna cântărim fiecare fracțiune lipidică în parte.

Cum se tratează

Atât în ceea ce privește nivelul fracțiunilor colesterolului, cât și al trigliceridelor, tratamentul poate fi doar dietetic sau asociere între dietă și medicamente. Dietă poate avea rol de a normaliza valorile sau de a ajută la normalizarea lor cu doze mai mici de medicament. Decizia de a trata medicamentos se ia individual și doar de medic, ținând cont și prezența altor factori care pot influență starea de sănătate a fiecăruia. Nu tratăm niciodată analize, ci tratăm un context de boală individual, arată dr Elena Tănase.

Când, cum și de câte ori îți faci analizele

Fiecare bărbat peste 40 de ani, și fiecare femeie peste 50 de ani (sau după instalarea menopauzei) ar trebui să efectueze periodic (în general anual) profilul lipidic. Copiii celor cunoscuți cu valori foarte crescute ale colesterolului, trigliceridelor în sânge, sau cu boli de inimă debutate devreme (în jur de 40 de ani) se vor testa mult mai devreme de vârsta de 40 de ani. Boli asociate precum obezitatea, steatoza hepatică, diabetul zaharat, bolile de rinichi sunt indicații de testare indiferent de vârstă. Testarea se face după o perioada de nemâncat de 12 ore (mai ales pentru trigliceride).

În cadrul unui comportament preventiv este important să știm nivelul fracțiilor lipidice din sânge, pentru a lua din timp măsurile necesare, cu scopul de a evita boli severe.

Dr. Elena Tănase este medic specialist medicină internă, deține competență în ecografie generală și este absolventă a masterului de Nutriție și Siguranță Alimentară de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

Articole Recomandate

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2018 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24