Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli

Demența reprezintă un spectru larg de afecțiuni cognitive care afectează memoria, comportamentul și abilitatea de a îndeplini activități zilnice.
Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, reprezentând aproximativ 60-80% din totalul cazurilor. Este cauzată de modificări grave ale creierului care provoacă pierderi de memorie și îngreunează îndeplinirea activităților zilnice de bază.
Demența afectează zonele din creier care controlează limbajul, memoria și luarea deciziilor. Majoritatea cazurilor se datorează bolii și sunt ireversibile, cu rare excepții care cauzează demență din cauza depresiei sau a consumului abuziv de droguri și alcool.
Demența progresează diferit, majoritatea fiind clasificate de-a lungul unui set de etape similare. Semnele și simptomele timpurii includ uitarea numelor și a evenimentelor recente, neglijarea îngrijirii personale, modificări ale dispoziției și personalității și dezorientare.
Depresia poate fi un indicator precoce al bolii Alzheimer, dar nu face parte din boala în sine. Persoanele pot avea nevoie de tratament pentru depresie ca o tulburare separată, iar medicii pot diagnostica greșit persoanele în vârstă depresive ca având boala Alzheimer sau un alt tip de demență.
Boala Alzheimer implică moartea celulelor creierului, ceea ce duce la confuzie, schimbări de dispoziție, dificultăți de vorbire și de mers.
Aproximativ 5% până la 6% din cazuri au debut precoce, apărând la persoane între 40 și 50 de ani. Evoluția bolii Alzheimer este împărțită în șapte stadii, demența recunoscută începând în jurul stadiului 4. Factorii de risc pentru boala Alzheimer includ creșterea în vârstă, istoricul familial și genetica.
Tipuri de demență
Demența vasculară este al doilea cel mai frecvent tip de demență, cauzată de o lipsă a fluxului sanguin către creier și poate apărea pe măsură ce îmbătrâniți. Poate fi legată de boala aterosclerotică, diabet, hipertensiune arterială și altele.
Factorii de risc pentru demența vasculară includ creșterea vârstei, antecedente de accident vascular cerebral, atacuri de cord, colesterol ridicat, diabet, lupus, hipertensiune arterială și ritmuri cardiace atipice.
Demența cu corpi Lewy (DLB) este un alt tip de demență care are simptome comune cu bolile Parkinson și Alzheimer. Factorii de risc pentru DLB includ sexul masculin, modificări ale posturii, instabilitate la mers, dificultăți mai mari de mișcare, simptome pe partea stângă și dreaptă a corpului, experimentează halucinații mai devreme și nu răspunde la medicamente.
Demența bolii Parkinson este un tip de demență care afectează până la 70% dintre persoanele cu boala Parkinson. Semnele precoce includ probleme de raționament și judecată, confuzie sau halucinații înfricoșătoare, iritabilitate, probleme de vorbire, uitarea cuvintelor sau pierderea în timpul conversațiilor.
Un factor de risc unic pentru demența bolii Parkinson este instabilitatea posturală și tulburările de mers, care includ dificultăți în inițierea mișcărilor, mersul târșâit și probleme cu echilibrul și căderea.
Atât demența cu corpi Lewy, cât și demența bolii Parkinson implică corpi Lewy și intră în categoria „demenței cu corpi Lewy”. Atunci când apar primele simptome motorii, urmate de demență, medicii diagnostichează de obicei demența bolii Parkinson. Atunci când apar primele simptome cognitive, medicii diagnostichează de obicei demența cu corpi Lewy.
Foto: Freepik
Demența frontotemporală (FTD) implică mai multe tipuri de demență care afectează doar părțile frontale și laterale ale creierului, care controlează limbajul și comportamentul.
Aceasta afectează de obicei persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și este uneori denumită boala Pick. Oamenii de știință nu știu ce cauzează demența frontotemporală, dar au identificat mutații genetice specifice la persoanele cu această boală.
De asemenea, poate provoca pierderea inhibițiilor și a motivației, comportament compulsiv și probleme de vorbire, cu efecte mai severe decât boala Alzheimer. Problemele de memorie asociate cu demența frontotemporală tind să apară mai târziu în evoluția bolii.
Demența frontotemporală este cea mai frecventă formă de demență care apare la persoanele cu scleroză laterală amiotrofică (ALS).
Demența mixtă este o afecțiune în care o persoană are mai multe tipuri de demență, cea mai frecventă combinație fiind demența vasculară și Alzheimer. Aceasta poate provoca pierderi de memorie, dezorientare, modificări de comportament și dificultăți de vorbire și mers pe măsură ce boala progresează.
Hidrocefalia cu presiune normală (NPH) este o afecțiune care cauzează exces de lichid în ventriculele creierului, reprezentând până la 6% din toate demențele. Diagnosticul poate lua mult timp și necesită mai multe teste pentru a exclude alte forme de demență.
Boala Creutzfeldt-Jakob (CJD) este una dintre cele mai rare forme de demență, afectând anual 1 din 1 milion de persoane la nivel mondial. Simptomele includ agitație, depresie, confuzie, pierderea memoriei, spasme și rigiditate musculară.
Boala Creutzfeldt-Jakob apare atunci când prionii, sau proteine neobișnuite și prost pliate, apar în organism și declanșează dezvoltarea de prioni suplimentari în creier, ducând la moartea celulelor cerebrale. Există trei tipuri: boala Creutzfeldt-Jakob sporadică, familială și dobândită.
Sindromul Wernicke-Korsakoff (WKS) este o combinație a două afecțiuni: Boala Wernicke și sindromul Korsakoff. Boala Wernicke este cauzată de o lipsă de vitamina B1, ceea ce duce la sângerări în secțiunile inferioare ale creierului.
Simptomele Wernicke netratate scad, iar semnele sindromului Korsakoff încep să apară. Boala Wernicke avansată provoacă sindromul Korsakoff, o tulburare de memorie. Persoanele cu WKS pot avea dificultăți în procesarea informațiilor, învățarea de noi abilități și amintirea lucrurilor.
Sindromul Wernicke-Korsakoff poate fi un rezultat al malnutriției sau al infecțiilor cronice, dar tulburarea legată de consumul de alcool este cea mai frecventă cauză. Ea este unică prin faptul că poate fi prevenită și vindecată atunci când este abordată la timp.
Boala Huntington este o afecțiune genetică care provoacă demență. De obicei, primele simptome apar la adulți între 30 și 40 de ani, provocând o degradare prematură a celulelor nervoase ale creierului, ceea ce duce la demență și la tulburări de mișcare. Simptomele asociate cu boala Huntington includ tulburări de mișcare, schimbări de dispoziție, furie și depresie.
Demența poate fi cauzată de peste 100 de boli, boala Alzheimer fiind cea mai frecventă. Demența mixtă, în care se dezvoltă mai multe tipuri, este, de asemenea, frecventă.
Deși demențele nu sunt vindecabile sau reversibile, tratamentele pot încetini progresia sau pot gestiona simptomele. Dacă observați semne de demență, consultați un medic pentru a afla mai multe.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.