Comportamentul bebelușului poate prezice care va fi personalitatea sa peste 20 de ani
Comportamentul inhibat din primii ani de viață este asociată cu personalitatea introvertită și interiorizarea la vârsta adultă.
Cercetătorii care investighează modul în care se formează temperamentul pe parcursul vieții adulților au descoperit că inhibarea comportamentală la începutul prognozează o personalitate rezervată, introvertită, la vârsta de 26 de ani, cu anxietate și depresie la vârsta adultă. Studiul, finanțat de Institutele Naționale de Sănătate și publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă dovezi solide ale impactului temperamentului infantil asupra rezultatelor adulților.
„În timp ce multe studii leagă comportamentul din copilărie cu riscul pentru psihopatologie, rezultatele studiului nostru sunt unice", a declarat Daniel Pine, M.D., autor al studiului și șef al Secției NIMH pentru dezvoltare și neuroștiință afectivă. "Acest lucru se datorează faptului că studiul nostru a evaluat temperamentul foarte devreme în viață, legându-l cu rezultatele apărute mai mult de 20 de ani mai târziu prin diferențe individuale în procesele neuronale."
inhibiția comportamentală (BI), este caracterizată prin comportament prudent, fricos și evitant față de oameni, obiecte și situații necunoscute
Temperamentul se referă la diferențele individuale bazate biologic pe modul în care oamenii răspund emoțional și comportamental față de lume. În perioada copilăriei, temperamentul servește ca fundament al personalității ulterioare. Un tip specific de temperament, numit inhibiție comportamentală (BI), este caracterizat prin comportament prudent, fricos și evitant față de oameni, obiecte și situații necunoscute. S-a constatat că BI-ul este relativ stabil de-a lungul copilăriei, iar copiilor BI au prezentat un risc mai mare de a dezvolta tulburări de retragere socială și anxietate decât copiii fără BI.
Deși aceste descoperiri sugerează rezultatele pe termen lung ale temperamentului copilului inhibat, doar două studii au urmărit copiii înhibați, din copilărie și până la vârsta adultă.
Studiul actual, realizat de cercetătorii de la Universitatea Maryland, College Park, Universitatea Catolică din America, Washington, DC și Institutul Național de Sănătate Mintală, și-a recrutat probele participanților la vârsta de 4 luni și i-a caracterizat pentru BI la 14 ani luni (cu aproape doi ani mai devreme decât studiile longitudinale publicate anterior). În plus, spre deosebire de cele două studii publicate anterior, cercetătorii au inclus o măsură neurofiziologică pentru a încerca să identifice diferențele individuale de risc pentru psihopatologie ulterioară. Cercetătorii au evaluat sugarii pentru BI la vârsta de 14 luni.
La vârsta de 15 ani, acești participanți s-au întors în laborator pentru a oferi date neurofiziologice. Aceste măsuri neurofiziologice au fost utilizate pentru a evalua negativitatea legată de erori (ERN), care este o scufundare negativă în semnalul electric înregistrat din creier, care apare în urma răspunsurilor incorecte la sarcinile computerizate. Negativitatea legată de erori reflectă gradul în care oamenii sunt sensibili la erori. Un semnal mai mare de negativitate legat de erori a fost asociat cu condiții de internalizare, cum ar fi anxietatea, iar o negativitate mai mică legată de erori a fost asociată cu condiții de externalizare, cum ar fi impulsivitatea și utilizarea substanțelor. Participanții s-au întors la vârsta de 26 de ani pentru evaluări ale psihopatologiei, personalității, funcționării sociale și educației și rezultatelor ocupării forței de muncă.
"Este uimitor faptul că am reușit să păstrăm legătura cu acest grup de oameni de-a lungul mai multor ani. În primul rând, părinții lor, și acum ei, continuă să fie interesați și implicați în lucrare", a declarat autorul studiului, Nathan Fox, Ph. D., al Departamentului de Dezvoltare Umană și Metodologie Cantitativă a Universității din Maryland.
Cercetătorii au descoperit că BI la 14 luni a prezis, la 26 de ani, o personalitate mai rezervată, mai puține relații romantice în ultimii 10 ani și o mai mică funcționare socială cu prietenii și familia. BI la 14 luni a prezis, de asemenea, niveluri mai ridicate de internalizare a psihopatologiei la vârsta adultă, dar numai pentru cei care au afișat, de asemenea, semnale de negativitate mai mari legate de erori la vârsta de 15 ani. BI nu a fost asociat cu externalizarea psihopatologiei generale sau cu rezultatele educației și angajării.
Acest studiu evidențiază caracterul persistent al temperamentului precoce asupra rezultatelor adulților și sugerează că markerii neurofiziologici, cum ar fi negativitatea legată de erori, pot ajuta la identificarea persoanelor cu cel mai mare risc pentru a dezvolta o psihopatologie la vârsta adultă.
„Am studiat biologia comportamentului inhibat de-a lungul timpului și este clar că are un efect profund care influențează rezultatul dezvoltării", a concluzionat dr. Fox.
Deși acest studiu reproduce și extinde cercetările anterioare în acest domeniu, sunt necesare lucrări viitoare cu eșantioane mai mari și mai diverse pentru a înțelege generalizarea acestor constatări.
Strudiul aici.
-
Pune câteva frunze de dafin în dulap. Te vei îndrăgosti de acest truc26.12.2025, 21:36
-
AVC este de la inimă: mit sau adevăr?26.12.2025, 18:27
-
De ce respirația miroase a gunoi după ce mănânci ceapă?26.12.2025, 17:54
-
3 alimente care chiar reduc balonarea26.12.2025, 17:01
-
Ceaiul care desfundă nasul instant26.12.2025, 15:50
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
