Trăsăturile umane precum cele legate de aspect și nivelul de inteligență sunt rezultatul mai multor gene, iar selectarea acestora în funcție de doleanțele părinților e, deocamdată, nerealizabilă, arată...
Așa-numiții copii proiectați genetic pentru obținerea trăsăturilor dorite asociate aspectului și inteligenței sunt încă departe de a deveni realitate, se arată într-un studiu publicat în jurnalul științific Cell.
Trăsăturile umane, cum ar fi înălțimea sau coeficientul de inteligență, sunt rezultatul mai multor gene care conlucrează cu alți factori independenți de genetică, ceea ce face ca selectarea cu acuratețe a embrionilor pentru obținerea însușirilor dorite să reprezinte o provocare, notează autorii studiului.
Ipotetic, procesul de maximizare a șansei de a avea un copil proiectat, ar implica screeningul embrionilor obținuți prin fertilizare in vitro (FIV), pentru căutarea variantelor genetice asociate caracteristicilor dorite, înainte de implantare - un proces cunoscut sub numele de screening genetic preimplantar (SGP). Această tehnică este utilizată în prezent în medicina reproductivă pentru identificarea defectelor genetice în embrioni și prevenirea riscului de transmitere a unei tulburări moștenite către copilul nenăscut.
Pentru experimente, cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim s-au concentrat pe variante genetice asociate coeficientului de inteligență și înălțimii corporale. Specialiștii au efectuat simulări computerizate utilizând date genetice prelevate de la subiecți umani pentru a crea profiluri genetice ale embrionilor ipotetici, notează Press Association și Agerpres.
Echipa s-a ghidat după presupunerea că fiecare cuplu ar avea zece embrioni din care să aleagă, iar cel cu punctajul maxim ar fi selectat pentru implantare. Apoi, cercetătorii au prezis coeficientul de inteligență sau înălțimea pentru fiecare dintre urmași pe baza variantelor genetice prezente în genomurile embrionilor simulați.
Rezultatele au demonstrat că avantajele preconizate sunt relativ reduse - coeficientul de inteligență crescând cu trei puncte în medie, iar înălțimea fiind mai mare cu trei centimetri. Oamenii de știință au notat că aceste rezultate nu sunt garantate din cauza a numeroase aspecte imprevizibile asociate acestor trăsături.
„Dacă a fost selectat un embrion despre care s-a prezis că va avea un coeficient de inteligență cu două puncte peste medie, aceasta nu reprezintă o garanție că va rezulta în realitate această creștere", a declarat autorul principal al studiului, Shai Carmi.
Totodată, cercetătorii subliniază că există și alte limitări ale acestei tehnologii - de exemplu, variantele genetice asociate înălțimii și coeficientului de inteligență se aplică în special persoanelor cu descendență europeană și nu ar funcționa pentru restul indivizilor.
De asemenea, oamenii de știință au notat că încercarea de a încorpora mai multe trăsături ar complica selecția embrionului, întrucât un embrion cu cel mai ridicat potențial pentru un coeficient de inteligență mai mare poate avea potențialul cel mai mic în ceea ce privește înălțimea dorită.
Comentând pe marginea acestei cercetări, doctor Liz Ormondroyd, consilier genetic și cercetătoare la Departamentul de Medicină Radcliffe din cadrul Universității Oxford, care nu a fost implicată în studiu, a spus: „De multă vreme au fost formulate temeri potrivit cărora informațiile genetice ar putea fi folosite pentru a selecta embrioni pe baza trăsăturilor dorite, precum înălțime ori inteligență mai mari. Acest studiu bazat pe simulare computerizată demonstrează că, în cazul acestor caracteristici complexe, copiii proiectați rămân pe tărâmul științifico-fantastic".
Deși copiii proiectați genetic pentru aspect și inteligență sunt departe de a deveni o realitate, un alt studiu realizat recent la Universitatea Abertay din Dundee, Scoția, și publicat în jurnalul Bioethics a constatat că riscurile de editare a genelor sunt în prezent suficient de scăzute pentru a justifica utilizarea acestei tehnologii pentru evitarea afecțiunilor comune, oamenii de știință susținând că modificarea genetică „etică" a copiilor ar putea începe în doi ani.
Medicamentul care reduce tumorile cu până la 77%.
Această vitamină accesibilă oricui poate încetini îmbătrânirea. Rezultatele sunt vizibile.
Un nou studiu demontează miturile legate de întârzierea terapiei după un accident vascular cerebral și ar putea schimba complet protocoalele din spitale!
