Doina Azoicăi, președinte SREPI, a participat la Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, unde a fost lansat volumul „Pandemia COVID-19 în România” al Academiei...
Doina Azoicăi, președinte SREPI (Societatea Română de Epidemiologie), a vorbit la lansarea volumului „Pandemia COVID-19 în România” despre modele de transmitere a virusului, capitol de care s-a ocupat în această monografie a noului coronavirus.
„Inițial s-a spus că transmiterea se face prin picăturile septice, prin secrețiile respiratorii, ulterior s-a extins la cunoașterea transmiterii și pe calea aerosolilor - transmiterea om-animale - care a fost discutată și, foarte interesant, este încă un subiect deschis care urmează să-l aprofundăm legat de această verigă a transmiterii epidemiologice a virusului, a fost abordată problema factorilor de risc pentru transmitere”, a explicat ea.
De asemenea, ea a mai precizat ce este diferit la transmiterea acestui virus față de alte virusuri cunoscute.
„Foarte diferit, uneori, față de alte virusuri respiratorii sau foarte apropiat de transmiterea virusului gripal și totuși multe aspecte particulare care merită să fie analizate în continuare și cercetate. O abordare a factorilor de transmitere este legat de anumiți indicatori care tot se discută în momentul de față pentru a înțelege mai bine fenomenul, respectiv aspecte legate de rata de atac a transmiterii virusului, sau rata de reproducere a bolii, pe care o folosesc biostatisticienii în structurarea modelelor lor matematice, foarte interesantă evoluția acestei rate de atac de care depindem foarte mult, din păcate vizavi de lockdown sau măsurile de relaxare”, a mai menționat ea.
Transmitea nu este simplă, ci ancorat de particularitățile surselor care pot transmite virusul și este vorba de existența, în cazul acestui virus, a unor surse cu diseminare excesivă. Acești superspreaderi care sunt înregistrați în literatura medicală și probabil că o să mai înregistrăm aceste situații și pe de altă parte, sunt sursele acestea simptomatice și știm cu toții că au fost foarte multe dezbateri și încă există o cale deschisă pentru cercetare ca să stabilim foarte clar rolul acestor surse.
Tot ce v-am spus despre analiza acestui mic aspect în esență față de multitudinea subiectelor abordate în această monografie se leagă foarte mult de măsurile de prevenție non-farmacologice pentru reducerea sau limitare a transmiterii”, a mai precizat medicul.
Mai multe detalii despre acest volum puteți găsi în materialul video atașat
Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este invitatul zilei la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
