EXCLUSIV Cum pot ajunge copiii să fie atrași de violență. Ipoteza lui Liviu Chesnoiu în cazul de la Bistrița

Cazul elevului de 13 ani care a atacat cu un cuțit o profesoară la Bistrița readuce în atenție problemele legate de radicalizarea minorilor, influența rețelelor de socializare și siguranța în școli. Cum ajunge un copil să recurgă la violență și ce semnale ar trebui să observe părinții și profesorii înainte ca o situație să degenereze?

Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, a analizat cazul, în exclusivitate la DC Medical, și a atras atenția asupra influenței pe care mediul online o poate avea asupra copiilor, mai ales în perioada în care personalitatea și capacitatea de judecată sunt încă în formare.

În opinia sa, informațiile apărute în spațiul public ridică suspiciuni cu privire la o posibilă radicalizare a adolescentului. Specialistul a subliniat însă și importanța intervenției timpurii din partea familiei, a școlii și a instituțiilor responsabile.

Liviu Chesnoiu: "Ce se întâmplă cu acea Poliție a Internetului"

tânărul atacator de la școala din Bistrița - FOTO: captură Bistriteanul.ro

Liviu Chesnoiu consideră că trebuie analizate mesajele publicate de adolescent pe rețelele de socializare, precum și influențele la care acesta ar fi fost expus înainte de atac.

"Din toate informațiile care au apărut în spațiul public, se pare că avem de-a face cu un copil de 13 ani care, după părerea mea, ca fost colonel și criminolog, a fost radicalizat.

În sensul că ținta nu era profesoara, care nu l-a lăsat să intre în clasă și de aceea a pățit ceea ce a pățit, săraca. Nici acel băiat care i-a sărit în ajutor profesoarei nu ar fi fost ținta. Era un elev din clasă, se pare că de origine indiană sau ceva de genul acesta.

Deci acest tânăr, de opt luni, tot posta pe rețelele de socializare tot felul de ciudățenii. Se pare că el și familia lui au locuit în Spania și că acolo a fost influențat de ideile fundamentaliste, radicaliste, ale extremei drepte, care nu tolerează străinii, alte religii și așa mai departe. Aceasta ar fi ideea", a explicat Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, în exclusivitate pentru DC Medical.

Psihologul criminalist a ridicat și problema capacității instituțiilor de a identifica din timp mesajele care pot indica un risc de violență.

"Dar ce este ciudat? De vreo opt luni, el tot postează. Ce se întâmplă cu acea poliție a internetului? Pentru că, atunci când apar astfel de postări, trebuie să se autosesizeze organele abilitate", a mai atras atenția Liviu Chesnoiu.

Umbre - FOTO: Magnific@magnific

Cum pot rețelele de socializare să amplifice violența în rândul copiilor

În opinia lui Liviu Chesnoiu, algoritmii platformelor pot accentua interesul copiilor pentru anumite tipuri de conținut. Dacă un minor urmărește în mod repetat imagini violente, sistemele de recomandare îi pot afișa materiale similare, ceea ce îi poate consolida interesul pentru acest tip de mesaje.

"Copiii sunt ca un burete: pot fi modelați în fel și chip, mai ales în sens negativ. Ei se uită la filme violente, iar algoritmii, dacă observă că urmărești în mod repetat astfel de conținuturi, îți oferă tot mai multe. Violență, violență și iar violență. Este ca un fel de exces de adrenalină: ai nevoie de tot mai multă pentru că asta vor să vadă și asta vor să perceapă.

Toți acești copii pot fi influențați de rețelele de socializare. Dacă cineva vine cu o idee de acest fel, ceilalți se reped în aceeași direcție.

În opinia mea, el a fost radicalizat prin ceea ce a văzut pe internet și pe rețelele de socializare. Cine știe în ce grupuri era implicat și ce mesaje primea acolo?", a subliniat Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, într-un interviu exclusiv pentru DC Medical.

Ce rol au profesorii și psihologii școlari în prevenirea violenței

Liviu Chesnoiu a subliniat că intervenția nu trebuie să se limiteze la sancționarea comportamentului după producerea unui incident. În opinia sa, școala trebuie să identifice cauzele problemelor și să acorde atenție relațiilor dintre elevi.

"Dar cum să nu-ți dai seama într-o școală că se întâmplă așa ceva? Trebuie să existe un psiholog. În fiecare clasă trebuie să existe cineva care să observe aceste lucruri. Dirigintele trebuie să stea de vorbă cu elevul respectiv: "Băi, stai puțin de vorbă cu mine. Ce se întâmplă cu tine? De ce ești atât de supărat? Care este cauza?"

Noi ne oprim la efect și nu mergem spre cauză. Întotdeauna, într-o clasă, găsești un lider informal, un elev care îi influențează pe ceilalți. Există și liderul formal, șeful clasei, precum și elevul care face glume și întreține atmosfera. Dirigintele trebuie să cunoască aceste dinamici", mai precizează Liviu Chesnoiu.

Potrivit specialistului, un elev care are influență asupra colegilor nu trebuie privit automat ca o problemă. Dacă primește responsabilități și sprijin, acesta poate avea un rol pozitiv în colectiv.

"Liderul informal este uneori cel care creează probleme. Cum îl atragi de partea ta? Îi dai o responsabilitate. Îi spui: "Băi, de acum încolo, tu te ocupi de această sarcină pentru clasă".

Acest lider informal se poate schimba radical și poate deveni un elev responsabil, care îi ajută pe ceilalți. Noi nu știm să aplicăm aceste principii sociologice", a subliniat colonelul de poliție în rezervă, în exclusivitate pentru DC Medical.

Camerele de supraveghere nu sunt suficiente pentru siguranța elevilor

Elevi în sala de clasă din Bistrița - FOTO: captură Bistrițeanul.ro

Liviu Chesnoiu a pus sub semnul întrebării eficiența exclusivă a camerelor de supraveghere și a cerut o analiză mai atentă a măsurilor de securitate.

"Dacă vă uitați într-o clasă din România de astăzi, veți vedea că elevii au telefoanele asupra lor. Le ascund, chiar dacă există reguli care interzic folosirea lor.

Poate că ar trebui să existe și sisteme de bruiaj în școli, în clase, dar trebuie analizat foarte bine cum pot fi aplicate. Degeaba avem camere de supraveghere la vedere. În acest caz, camera de pe hol nu a surprins ce s-a întâmplat în clasă.

În clasă, profesoara era aproape de ușă și l-a văzut pe elev cu cagula și cu o cască, de motocicletă sau de bicicletă. Normal că i-a cerut să plece. Dar ea, săraca, a încasat acele lovituri. A sărit și copilul acela, mai corpolent, în ajutorul profesoarei, iar și el a fost rănit.

Până au venit agenții de pază, s-au întâmplat toate acestea. Dar cum a ajuns elevul să se deplaseze în timpul orelor pe holuri fără să fie depistat imediat?", atrage atenția Liviu Chesnoiu.

Exercițiile de reacție în situații de criză, necesare în școli

Pe lângă măsurile de securitate, psihologul criminalist consideră că elevii trebuie să știe cum să reacționeze în cazul unui atac sau al unui alt incident grav.

"Noi trebuie să facem simulări la orele de dirigenție. Ce facem, copii, când se întâmplă așa ceva? Cum reacționăm? Ce trebuie să facem?", a subliniat expertul

Liviu Chesnoiu a amintit că minorii pot prelua comportamentele pe care le observă în mediul online sau în alte contexte, motiv pentru care pregătirea pentru situații de criză trebuie să facă parte din eforturile de prevenție.

"Imitația funcționează foarte ușor. Copiii învață prin imitare, iar comportamentele pe care le văd pot fi preluate și repetate. Au existat asemenea situații în Polonia, în Turcia și în alte țări. Trebuie să fim și noi pregătiți pentru astfel de situații", subliniază expertul.

Copiii care cresc într-un mediu violent pot reproduce comportamentele pe care le văd

Liviu Chesnoiu a atras atenția și asupra mediului familial, care poate influența comportamentul unui copil. Potrivit specialistului, expunerea la violență în familie poate favoriza apariția unor reacții agresive, mai ales dacă minorul nu beneficiază de sprijin și îndrumare.

"Poate că acasă copilul vede violență. De multe ori, un copil abuzat poate ajunge să manifeste, la rândul său, comportamente abuzive. Prin imitație, reproduce ceea ce vede în mediul familial.

Nu dăm acum vina pe familie, dar familia trebuie să conlucreze cu școala. Și instituțiile responsabile de siguranță trebuie să intervină.

Acești copii trebuie să fie monitorizați și sprijiniți, inclusiv prin intermediul structurilor specializate în delincvența juvenilă", a mai punctat Liviu Chesnoiu, în exclusivitate pentru DC Medical.

Specialistul a subliniat că prevenirea unor asemenea incidente presupune colaborarea dintre părinți, cadre didactice, psihologi și instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței publice.

Răspunderea penală a minorilor și responsabilitatea părinților

În discuția despre cazul de la Bistrița, Liviu Chesnoiu a adus în atenție și problema răspunderii penale a minorilor. În România, copiii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal. Pentru minorii cu vârste între 14 și 16 ani, răspunderea penală este posibilă numai dacă se dovedește că au avut discernământ la momentul faptei, iar după 16 ani se aplică regulile prevăzute de lege pentru această categorie de vârstă.

Psihologul criminalist consideră că dezbaterea trebuie să includă atât limitele legale, cât și responsabilitatea adulților de a observa și de a interveni atunci când apar semnale de alarmă.

"Poate că ar trebui să discutăm și despre pragul de vârstă de la care minorii pot răspunde penal. În prezent, legea stabilește anumite limite. De la 14 ani, răspunderea penală este posibilă în condițiile prevăzute de lege, iar pentru minorii mai mici există reguli diferite. Când părinții știu că propriul copil face anumite lucruri și există consecințe legale pentru ei, poate că vor acorda mai multă atenție comportamentului acestuia. Nu este vorba doar despre pedeapsă, ci și despre responsabilitate", a explicat Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, în exclusivitate la DC Medical.