Cum se diagnostichează coronavirusul. Dr Beatrice Mahler explică
Dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie din București, spune că diagnosticarea COVID-19 se face prin două teste.
Coronavirus, diagnosticare. ”Testul rapid și testul de diagnosticare moleculară Diagnosticarea infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 se poate realiza, în prezent, prin două metode: test rapid sau test de diagnosticare moleculară”, explică dr Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pnemoftiziologie Marius Nasta din București.
Primul test, continuă specialista explicațiile, pune în evidență efectul la nivelul sistemului imun pe care îl are contactul virusului cu organismul.
”Mai exact, pune în evidență anticorpii de tip IgG și IgM. Aceste proteine indică dacă sistemul imunitar al unei personae a răspuns sau nu la o infecție cu noul coronavirus. El se face folosind sânge, iar rezultatele sunt gata în câteva minute. Aceasta îl face să fie ușor de utilizat, iar personalul necesar necesită o pregătire și dotări minime. Poate fi făcut inclusiv în locuințele suspecților. Însă poate fi făcut, cel mai devreme, atunci când pacientul are deja simptomatologie, pentru ca rezultatele să fie de încredere.
Testul rapid poate oferi rezultate fals pozitive sau fals negative. Potrivit studiilor, motivele pentru rezultatele fals negative pot fi, în primul rând, legate de concentrații scăzute de anticorpi. Când nivelurile de anticorpi IgM și IgG sunt sub limita de detecție, rezultatul va fi negativ. Un alt motiv pentru rezultate fals negative poate ține de specificul răspunsului imunitar al fiecărui pacient în parte. În al treilea rând, anticorpii IgM vor scăderea și dispărea după două săptămâni.
În unele cazuri, este greu de știut exact când a fost infectat un pacient sau cât timp a fost infectat. Deci, în momentul testului, nivelul IgM poate fi sub cel detectabil de test. Posibilele reacții încrucișate cu alte tipuri de coronavirusuri sau cu virusuri gripale nu au fost studiate deocamdată”, mai precizează dr Beatrice Mahler.
Al doilea test, cel de diagnosticare moleculară, pune în evidență ARN-ul viral, adică prezența virusului în organism.
”Conform ghidului elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, se recomandă prelevarea de probe respiratorii superioare (exsudat nazal sau faringian), preferabil împreună cu sânge și probe respiratorii inferioare (spută sau lavaj bronhoalveolar – în cazul formelor grave de boală). După recoltarea probei, aceasta se introduce într-un flacon steril și trimisă unui laborator care are acces la kit-ul de testare.
Acolo, specialiștii folosesc o procedură numită RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț) pentru a pune în evidență prezența virusului. Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2. La fel cum fiecare specie are un cod genetic unic, fiecare virus are un cod genetic singular. Acest cod, numit genom viral, oferă date despre virus, pe măsură ce se reproduce. Practic, testul permite eventuala prezență a ARN-ului SARS-COVID19. Testul de diagnosticare moleculară poate fi realizat numai de personal specializat, care să aibă training în manevrarea produsului și aparaturii necesare”, detaliază managerul Institutului de Pneumoftiziologie.
-
6 remedii naturale pentru durerile de stomac25.12.2025, 16:05
-
EXCLUSIV Dr. Doru Negru demontează pâinea: Te-ai "spurcat" o dată?25.12.2025, 14:59
-
Primul semn că nivelul tău de stres e prea mare25.12.2025, 12:20
-
-
Ceaiul care ajută dacă ai tuse productivă și dureri în gât25.12.2025, 09:52
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
EXCLUSIV Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
