EXCLUSIV Ce ar fi bine să știe oamenii despre substanțele folosite în dezinsecții. Recomandările toxicologului

Invitat la Interviurile DC Medical, medicul toxicolog Radu Țincu a subliniat că atunci când se face o deratizare, o dezinsecție sau o dezinfecție trebuie respectate toate indicațiile producătorului, să se țină cont de concentrațiile sugerate de acesta, dar și de timpii de așteptare și aerisire. ”Am văzut că unii spuneau că s-a spălat după ce s-a făcut dezinfecția. Întrebarea este cu ce s-a spălat? Pentru că unele substanțe în contact cu apa pot să-și crească toxicitatea. Poate trebuie să folosim un solvent pentru spălare sau o apă alcalină, bicarbonatată. Toate aceste informații le găsim în fișa de siguranță a produsului. Este extrem de important legat de intervenția la fața locului. Cum facem asta? Intervenția trebuie făcută în așa fel încât să ne asigurăm că s-a realizat decontaminarea de substanța respectivă”, explică toxicologul.

Alte aspecte de care unii nu țin cont sunt timpul de aerisire, dar și timpul de acționare, menționați ambii - adaugă medicul Radu Țincu - tot pe fișele de securitate ale substanțelor folosite în aceste dezinsecții/dezinfecții/deratizări.

În ce privește concentrațiile mai mari ale substanțelor folosite de aceste firme de profil, ele pot să apară prin faptul că substanțele nu sunt depozitate corespunzător o perioadă lungă de timp. ”Dacă expui bidoanele de astfel de substanțe la temperaturi ridicate, ele se deshidratează și atunci concentrează o mare parte din substanțe în interior și nu mai ai concentrație de 2%, ci de 6-8%. Și când folosești o substanță despre care crezi că are o concentrație, dar în realitate ea este mult mai concentrată. Iar asta este o problemă pe care mulți nu o iau în seamă”, avertizează doctorul.

Ce ar trebui să reținem

Doctorul Țincu nu exclude posibilitatea expunerii căilor respiratorii când se folosesc aerosoli, adică substanțe sub formă de tuburi care se pulverizează. Rezultate similare pot fi și când sunt folosite substanțe solide care pot să degaje anumite gaze, ce pot fi inhalate. La expunerea pe cale inhalatorie, efectele sunt cunoscute: disconfort respirator, tuse, ochi lăcrămând. Într-o astfel de situație, primul pas la fața locului ar fi aerisirea prin deschiderea ferestrei ca să scadă cantitatea de substanță dispersată în aer. 

”Oamenii trebuie informați. Ei trebuie să fie atenți dacă se întâmplă ceva cu starea lor”, afirmă medicul Radu Țincu.

Apoi trebuie verificat dacă firma care efectuează serviciul de dezinsecție/dezinfecție/deratizare are toate autorizațiile necesare. ”Directorii instituțiilor să ceară fișa de dezinsecție, să verifice dacă acele produse sunt sau nu aprobate de UE pentru că acest lucru este în interesul lor. Cred că este o responsabilitate pe care trebuie să o înțelegem cu toții”, adaugă doctorul. Următorul pas este să se asigure dacă, dincolo de concentrații, se respectă timpii de așteptare până se face aerisirea încăperii. ”Trebuie să știu dacă trebuie să curățăm substanțele de pe zonele unde au fost date. Să ne asigurăm când va fi făcută următoarea dezinsecție și deratizare. Și un lucru important: tot în fișele acestea de siguranță toxicologică a produsului găsim și posibile simptome. (...) Tu, ca director de instituție, ca și președinte de asociație de locatari, ar trebui să știi cam care sunt simptomele dacă cineva se intoxică cu substanța asta”, mai precizează medicul Radu Țincu.