De ce e gravă pneumonia dată de COVID-19 și cum ajungi să te sufoci. Dr Rogoz: „Este o disfuncție respiratorie atât de mare”

Dana Lascu |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
Spital, tratament. Foto: print screen CCTV
Spital, tratament. Foto: print screen CCTV

Dr Andrei Tudor Rogoz, medic specialist boli infecțioase, a explicat, EXCLUSIV la DC News și  DC Medical, de ce este diferită pneumonia generată de SARS CoV-2 de alte pneumonii.

„Pneumonia dată de SARS CoV-2 nu e foarte diferită, este comparabilă cu forme severe ale pneumoniei din infecția cu virusul gripal. Sau comparabilă cu infecții grave date de alte coronavirusuri. Mai sunt virusuri respiratorii capabile, în anumite categorii de populații să dea leziuni, afectarea asta severă. ARDS este o disfuncție respiratorie atât de mare încât să ajungi să ai nevoie de ventilație mecanică, de intubat și așa mai departe. Doar că virusul acesta are, cel puțin de la o anumită vârstă în sus, pare să afecteze foarte mult organismul, comparativ cu virusul gripal. Procente mari de populație care ajung să aibă saturație foarte mică și așa mai departe”, a arătat dr Andrei Tudor Rogoz, medic specialist boli infecțioase, coordonatorul secției de Boli Infecțioase și al Centrului de vaccinare anti-COVID-19 de la Spitalul Clinic Sanador, EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical. 

Sanador

Ce este periculos la pneumonia COVID-19 este însă altceva: faptul că organismul se sufocă încet, dar sigur, și că de multe ori semnul – acea senzație că nu poți respira – poate să apară târziu.  

„Din păcate, senzația aceasta de dispnee, de lipsă de aer, mai degrabă triggerul (declanșatorul, n.r.) pentru ea este concentrația de dioxid de carbon din sânge. Și în momentul în care îți scade saturația de oxigen, cea pe care toată lumea și-o monitorizează cu pulsoximetrul pe acasă, este momentul în care îți crește dioxidul de carbon. El este triggerul senzației că nu ai aer”, a arătat medicul infecționist. 

Medicul a vorbit despre cazuri când pacienții care avea o saturație extrem de scăzută de oxigen nu resimțeau efectiv asta, pentru că nivelul de dioxid de carbon din sânge crește treptat până când ajunge la un nivel catastrofal. 

„Exact, de aici și acea denumire, happy hypoxemia, hipoximie relaxată, fericită. Este un pacient care poate să vină cu 60% saturație, ceea ce înainte presupunea o indicație automată, îl intubai, sau în orice caz acesta era reflexul medicilor de Terapie Intensivă. Dacă vezi un pacient cu o atât de severă hipoximie, apreciezi că are nevoie imediat de intubare, de ventilație mecanică. Dar el nu simte nevoia de aer pentru că încă nu a crescut nivelul de dioxid de carbon. Poate să fie un trigger și o hipoximie foarte severă, pentru că nu afectează doar respirator această boală, dar în general de aceea este decalajul acesta”, a explicat Dr Andrei Tudor Rogoz. 

De ce nu sunt afectați tinerii de COVID-19, aflați în VIDEO: 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel