De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetătorii de la Stony Brook University au demonstrat, prin manipulare genetică într-un model cerebral de laborator, că neurosteroizii – semnale implicate în reglarea stării de spirit și a stresului – pot reduce sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce atunci când sunt crescuți în cortexul gustativ, o zonă a creierului implicată în mod principal în gust. Rezultatele lor sunt publicate în Current Biology.
Neurosteroizii și influența lor asupra preferinței pentru gustul dulce
Potrivit autoarei principale, dr. Arianna Maffei, profesoară în Departamentul de Neurobiologie și Comportament, studiile realizate pe oameni sugerează că preferința pentru anumite alimente influențează cât de mult mâncăm, iar o sensibilitate redusă la gust este adesea asociată cu supra-consumul, ceea ce poate duce la obezitate. În prezent, cunoștințele despre cum activitatea cerebrală contribuie la diferențele în preferințele gustative sunt limitate.
Provocarea studiilor pe creierul uman
Determinarea relației dintre activitatea cerebrală, gust și obiceiurile alimentare este dificilă la oameni, deoarece tehnologia disponibilă pentru măsurarea modificărilor activității cerebrale nu are o rezoluție suficientă pentru a identifica mecanismele biologice. Cu toate acestea, cercetătorii pot monitoriza cu precizie activitatea cerebrală în modelele de șoareci de laborator, în timp ce măsoară preferințele lor gustative.
"Biologia gustului este foarte similară la toți mamiferele, iar această abordare poate aduce noi informații despre creierul uman și gustul", explică Maffei.

De ce ne e poftă de ceva dulce - FOTO: Freepik
Studiul pe modelele de șoareci și efectele neurosteroizilor
În cadrul modelului lor murin, echipa de cercetători a investigat circuitele neuronale care reglează preferința pentru gustul dulce la creierele adulților. Munca lor s-a concentrat pe efectul neurosteroizilor, în special alopregnanolonul, care este cunoscut pentru nivelurile sale ridicate la persoanele afectate de obezitate.
Acest neurosteroid modula activitatea cerebrală prin creșterea circuitelor inhibitorii tonice mediate de un anumit tip de receptor GABA. Echipa a demonstrat că acești receptori GABA sunt prezenți atât în neuronii excitați, cât și în cei inhibitori din cortexul gustativ.
Manipularea sensibilității la gustul dulce
Cercetătorii au infuzat alopregnanolon local în cortexul gustativ al șoarecilor pentru a activa receptorii GABA sensibili la neurosteroizi. Această manipulare a redus sensibilitatea și preferința pentru gustul dulce. Ulterior, au utilizat instrumente genetice pentru a elimina receptorii GABA sensibili la neurosteroizi local, doar în cortexul gustativ. Această manipulare a eliminat preferința pentru gustul dulce față de apă.
"Această reducere a sensibilității și preferinței pentru gustul dulce a fost și mai evidentă atunci când receptorii au fost eliminați selectiv doar din neuronii inhibitori ai cortexului gustativ. În acest caz, șoarecii nu puteau practic să distingă apa cu zahăr de apă", spune Maffei.
Implicațiile descoperirii
Abordarea lor a confirmat că un tip specific de receptor GABA este ținta activității neurosteroizilor și este esențial pentru reglarea sensibilității și preferinței pentru gustul dulce.
"Rezultatele noastre ilustrează modurile fascinante în care creierul mamiferelor contribuie la experiența gustului și dezvăluie un semnal specific într-o regiune specifică a creierului, esențial pentru sensibilitatea la gustul dulce", adaugă Maffei.
Cercetări viitoare
Cercetările în curs de desfășurare cu modelele continuă să exploreze dacă neurosteroizii reglează doar senzația gustului dulce sau contribuie și la percepția altor gusturi și/sau cum schimbările în sensibilitatea la gust influențează obiceiurile alimentare.
-
De ce ar trebui să umezești hârtia igienică înainte de utilizare25.03.2026, 22:10
-
Ce se întâmplă cu zahărul din sânge după o salată orientală25.03.2026, 20:56
-
Ce soluție trebuie aplicată pe unghii înainte de manichiura cu gel25.03.2026, 20:12
-
-
Cum alegem pâinea potrivită pentru stomac25.03.2026, 18:41
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Activitatea care menține funcționarea creierului
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Amiba mâncătoare de creier alarmează medicii
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Proteina comună din lapte care atacă sistemul nervos
Tumorile cerebrale se ascund în creier mult timp înainte de diagnosticare
Cum crește rugăciunea imunitatea? Explicațiile medicului Leon Dănăilă despre puterea credinței
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Semnul banal al demenței. Apare când vorbim
Inteligența Artificială detectează degradarea creierului cu acuratețe
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
EXCLUSIV Greșeala pe care o faci dimineața și care îți distruge creierul. Vlad Ciurea, avertisment
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
