Este greu să-ți imaginezi o lume fără cafea, mai ales pentru că a bea o ceașcă de cafea este o activitate socială foarte răspândită.
De ce iubim atât de mult cafeaua
foto: Freepik@sanobugdaryan76
Se ridică întrebarea: de ce ne face cafeaua să o iubim atât de mult? Ce experimentăm, de fapt, când bem cafea, științific vorbind?
Dar, înainte de a descrie de ce oamenilor le place cafeaua, să aruncăm o privire mai atentă asupra procesului prin care ajunge ea, de la boabă direct în ceașcă, deoarece acest proces influențează în mare măsură gustul și mirosul cafelei.
Cafeaua începe sub forma unor boabe proaspete. Înainte ca aceasta să devină o băutură, sămânța trebuie recoltată din bob, procesată, prăjită și, în cele din urmă, preparată.
Toate aceste condiții de fabricație afectează, de asemenea, compușii din interiorul boabelor de cafea și sunt responsabile pentru caracteristicile senzoriale ale băuturilor de cafea.
Arborii de cafea cresc în zone tropicale, având originea pe platoul etiopian, dar acum cresc și în alte țări africane, sud-americane și asiatice.
Unul dintre motivele pentru care ne bucurăm atât de mult de această băutură este datorită gustului, aromei și postgustului său.
Într-o ceașcă de cafea, poți experimenta note dulci, prăjite, pământoase și afumate. Interesant este faptul că procesul natural de cafea produce arome similare cu afinele, căpșunile, mierea și fructele tropicale, deoarece ”carnea” fructului este reținută. Zaharurile din fruct contribuie, de asemenea, la senzația de arome fermentate și note asemănătoare alcoolului.
Componentele boabelor de cafea influențează, de asemenea, modul în care experimentăm cafeaua, inclusiv natura sa adictivă.
Compoziția cafelei
Chimia cafelei include componente precum carbohidrații, proteinele, lipidele și cofeina; componente aromatice; uleiuri și ceară; minerale și acizi. Deși aceste caracteristici sunt mici și invizibile, ele pot fi o mare parte din modul în care experimentăm cafeaua.
Cu toate acestea, varietatea, originea, momentul recoltării și condițiile meteorologice vor influența compoziția boabelor de cafea și distribuția compușilor în interior.
Carbohidrați
Carbohidrații sunt principala componentă a boabelor de cafea. În general, un conținut mai ridicat de zahăr este asociat cu o calitate mai bună a cafelei. Principalele zaharuri includ polizaharidele, cum ar fi pectina și celuloza, și monozaharidele, cum ar fi arabinoza, manoza și galactoza.
Aceste zaharuri participă la reacțiile chimice numite reacții Maillard în timpul prăjirii, afectând aroma și caracteristicile de culoare și oferă dulceață băuturii.
Proteine
Proteinele sunt vitale pentru gustul cafelei, deoarece formează compuși volatili în timpul prăjirii. Proteinele influențează și culoarea și aroma. În general, un conținut mai ridicat de proteine este asociat cu cafele de calitate superioară.
Melanoidine
Melanoidinele sunt polimeri maro, conținând azot formați prin reacția dintre zaharuri și aminoacizi la temperaturi ridicate și reprezintă până la 25% din cafeaua prăjită, crescând cu procesele de prăjire mai puternice. Prin urmare, un consumator de cafea care bea 4 cești/pe zi poate obține 1,5 g de melanoidine din această sursă.
Aceste macromolecule complexe posedă multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv capacitatea antioxidantă, antiinflamatoare și prebiotică. De asemenea, datorită concentrației sale într-o ceașcă de cafea, melanoidinele contribuie la culoarea și aroma caracteristice ale cafelei.
Lipide
Lipidele contribuie, în principal, la aroma și textura cafelei. În timpul procesului de prăjire, lipidele sunt oxidate. Un fapt interesant despre lipidele din cafea este că sunt responsabile pentru plutirea laptelui în cafeaua espresso.
Fenolici
Boabele de cafea au o concentrație ridicată a compusului fenolic numit acid clorogenic, care este asociat cu astringența și gustul amar al cafelei. Acestea devin oxidate în timpul procesului de prăjire și oferă culoare ceștii tale de cafea.
Alcaloizi
Cofeina este un alcaloid care contribuie la amărăciunea cafelei preparate. Cofeina este rezistentă la prăjire, astfel încât poți totuși să te bucuri de gustul de cofeină.
Alți alcaloizi din cafea includ teofilina, trigonelina și teobromina. Alcaloizii au un efect stimulant asupra noastră prin afectarea sistemului nervos central și a creierului. Și fiecare alcaloid poate avea un tip diferit de efect stimulant.
Vezi și: De ce mor neuronii și modalitățile de recuperare a neuronilor pierduți
Indiferent dacă o savurăm dimineața pentru a ne începe ziua sau ne bucurăm de o ceașcă în timpul unei întâlniri cu prietenii, cafeaua are un loc special în cultura noastră și în viețile noastre de zi cu zi. Și acum, cu o mai bună înțelegere a științei din spatele acestei băuturi, putem aprecia și mai mult fiecare înghițitură de cafea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
