Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Care sunt cauzele pentru care mor neuronii. Cercetătorii investighează noi modalități de recuperare a neuronilor pierduți.
Neuronii, elementele fundamentale ale sistemului nervos, sunt esențiali pentru funcționarea corectă a corpului nostru. Ei transmit semnale și informații între diferitele zone ale creierului și între creier și restul sistemului nervos. Cu toate acestea, în ciuda importanței lor vitale, neuronii pot începe să se deterioreze și să moară odată cu trecerea timpului, provocând afecțiuni devastatoare cunoscute sub numele de boli neurodegenerative.
Vezi și: Cauzele ascunse ale vergeturilor. Nu au legătură doar cu luarea sau pierderea în greutate
foto: Freepik@ksandrphoto
Una dintre aceste boli este boala Parkinson, o afecțiune progresivă, care afectează capacitatea de mișcare a corpului. În boala Parkinson, neuronii care produc dopamină, un neurotransmițător esențial pentru controlul mișcării, se degradează și mor treptat, ceea ce duce la simptomele clasice ale bolii, precum tremor, rigiditate musculară și slăbiciune a mișcărilor.
Dar de ce mor neuronii și ce se întâmplă în corpul nostru atunci când aceștia își pierd funcționalitatea? Cercetările recente indică faptul că deteriorarea și moartea neuronilor pot fi asociate cu multiple cauze, inclusiv stres oxidativ, inflamație cronică, acumulare de proteine anormale și, ca în cazul bolii Parkinson, probleme în procesele de reparație a ADN-ului.
ADN-ul este materialul genetic care conține informația necesară pentru funcționarea și replicarea celulelor. Neuronii, la fel ca toate celulele noastre, sunt expuși la diverse agresiuni care pot deteriora ADN-ul lor. Atunci când ADN-ul este deteriorat, celulele noastre activează mecanismele de reparare pentru a remedia daunele. Cu toate acestea, în cazul neuronilor, mecanismele de reparare a ADN-ului pot deveni ineficiente odată cu înaintarea în vârstă sau în condiții patologice.
Studiile recente, conduse de cercetători precum Tanima Sengupta, au arătat că capacitatea neuronilor de a repara ADN-ul scade odată cu îmbătrânirea. Acest lucru poate duce la acumularea de daune nedepășite în ADN, ceea ce poate fi extrem de toxic pentru celula neuronală și poate contribui la degenerarea și moartea acesteia.
Cu toate acestea, cercetările au arătat și că, prin întreruperea unor căi specifice de reparare a ADN-ului, se pot proteja neuronii și se poate preveni acumularea de daune ireversibile. Această descoperire ar putea avea perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru boli neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson.
Pe lângă protejarea neuronilor, cercetătorii explorează și posibilitatea de a regenera neuronii pierduți. Una dintre abordările promițătoare în acest sens este terapia celulară, care implică transplantul de celule stem sau alte tipuri de celule în zonele afectate ale creierului. Aceste celule ar putea să ajute la regenerarea neuronilor pierduți și să îmbunătățească funcționalitatea sistemului nervos.
Deși aceste descoperiri sunt încă în stadiile incipiente de cercetare și dezvoltare, ele deschid perspective fascinante pentru viitorul tratament al bolilor neurodegenerative. Înțelegerea mecanismelor subiacente ale morții neuronilor și dezvoltarea de strategii eficiente pentru protejarea și regenerarea acestora ar putea revoluționa modul în care tratăm aceste afecțiuni debilitante și ar putea oferi speranță pentru milioane de oameni afectați în întreaga lume.
Vezi și: De ce tremuri când îți e foame. Cauzele din spatele nivelurilor scăzute de zahăr din sânge
Deși moartea neuronilor în boli neurodegenerative reprezintă o provocare majoră pentru medicină, cercetările actuale indică faptul că există speranță și perspective promițătoare pentru dezvoltarea de tratamente eficiente și preventive. Cu sprijinul continuu al comunității științifice și al investițiilor în cercetare, ar putea fi posibil să depășim aceste obstacole și să deschidem drumul către o lume în care aceste boli să nu mai fie o amenințare pentru sănătatea și bunăstarea umană.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.