De ce persoanele cu demență se tem de singurătate. Ce se petrece în mintea lor

Persoanele cu demență deseori prezintă anxietate, care îi poate face să se simtă nervoși, îngrijorați sau să se teamă de singurătate.
Aceasta se întâmplă de obicei atunci când demența cauzează schimbări în creier care fac dificilă recunoașterea îngrijitorilor sau a familiei, procesarea a ceea ce se întâmplă în jurul lor, senzația de nesiguranță în propria lor casă și incapacitatea de a-și aminti ce au făcut recent.
Toate acestea pot duce la o senzație de frică, fapt care ar putea determina persoana cu demență să verifice lucrurile în mod repetat sau să nu vrea să fie lăsată singură deloc.
Anxietate în lipsa persoanei cunoscute
În unele situații, persoana afectată de demență poate dezvolta o legătură puternică cu un anumit îngrijitor și poate simți anxietate în absența acestuia. În aceste momente, individul cu demență îl consideră pe îngrijitorul respectiv centrul universului său și îl urmează pretutindeni ca o umbră.
Dacă îngrijitorul se retrage în altă încăpere, persoana cu demență poate deveni imediat anxioasă și neliniștită, dorind să-l urmeze peste tot. Este important să înțelegem că această reacție nu este provocată cu intenție pentru a deranja îngrijitorul, ci pentru a-i confirma persoanei cu demență că este încă alături de ea. Îngrijitorii au un rol crucial în a-i face pe cei afectați de demență să se simtă în siguranță într-o lume care devine tot mai confuză pentru ei, potrivit studiului publicat pe Alzheimer.ca.
Metode pentru a gestiona anxietatea în cazul persoanelor cu demență
Există mai multe metode pe care îngrijitorii le pot folosi pentru a ajuta persoanele cu demență să gestioneze anxietatea și teama de a fi lăsate singure. În primul rând, este esențial să fie reconfortanți și să le ofere asigurări că sunt în siguranță. Este important să stabilească contact vizual și să asculte activ temerile lor, fără să încerce să le combată.
Încercarea de a-i scoate la plimbare sau de a-i implica în activități care le aduc plăcere poate fi de asemenea utilă ca formă de distracție și relaxare.
Vezi și: Medicamentul care poate provoca anemie. Duce la sângerări gastrointestinal sau perforație
Rutina, esențială
Singurătate - FOTO: Freepik
În momentul în care anxietatea începe să se instaleze, există câteva strategii pe care îngrijitorii le pot aplica pentru a preveni agravarea situației. Stabilirea unei rutine regulate poate contribui la reducerea unei părți din anxietate. Este esențial să identifice orice modele sau cauze posibile ale anxietății și să încerce să elimine aceste factori, dacă este posibil.
Atunci când observă că persoana cu demență devine temătoare sau neliniștită, îngrijitorii ar trebui să intervină și să încerce să redirecționeze atenția acestora înainte ca situația să se agraveze. Este benefic să vorbească cu o voce blândă și calmantă și să încerce tehnici de relaxare, precum ascultarea muzicii relaxante sau utilizarea aromaterapiei.
În cazul în care anxietatea persistă, este recomandabil să contacteze medicul persoanei cu demență pentru a evalua posibilele condiții medicale care ar putea contribui la anxietate și pentru a explora alte opțiuni de intervenție care ar putea ajuta la reducerea acesteia.
Vezi și: Afecțiunea mai mortală decât cancerul. Este frecventă în cazul vârstnicilor
Starea îngrijitorului, impact asupra stării persoanei cu demență
Este crucial ca îngrijitorii să își găsească timp în program pentru a avea grijă și de propria lor sănătate mentală și emoțională. Dacă îngrijitorii se simt stresați sau tensionați, persoana cu demență ar putea resimți acest lucru și să devină și mai anxioasă.
În acest sens, este recomandabil să apeleze la sprijinul familiei, prietenilor sau la serviciile de respiro pentru a putea lua o pauză de la îngrijirea zilnică. Metodele de gestionare a stresului pentru îngrijitori pot include exerciții de respirație profundă, activitate fizică regulată, alimentație sănătoasă și participarea la grupuri de suport.
-
-
1 din 4 persoane nu are acces la apă potabilă sigură, potrivit ONU27.08.2025, 10:44
-
-
-
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
Adevărul despre terapia online. Ce s-a întâmplat cu pacienții care au făcut asta e greu de crezut!
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Adevărul despre Blue Monday. De ce este LUNI cea mai deprimantă zi: "A fost menită să inspire oamenii, nu să incite la teamă"
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
Cum să gestionezi dramele familiale în preajma sărbătorilor. Arta comunicării eficiente în mijlocul tensiunilor familiale
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Ce spun tatuajele despre tine. De ce vârstnicii consideră tatuajele inadecvate
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Importanța relațiilor pentru o minte sănătoasă. Familia și prietenii: pilonii unei minți sănătoase
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.