Persoanele cu demență deseori prezintă anxietate, care îi poate face să se simtă nervoși, îngrijorați sau să se teamă de singurătate.
Aceasta se întâmplă de obicei atunci când demența cauzează schimbări în creier care fac dificilă recunoașterea îngrijitorilor sau a familiei, procesarea a ceea ce se întâmplă în jurul lor, senzația de nesiguranță în propria lor casă și incapacitatea de a-și aminti ce au făcut recent.
Toate acestea pot duce la o senzație de frică, fapt care ar putea determina persoana cu demență să verifice lucrurile în mod repetat sau să nu vrea să fie lăsată singură deloc.
În unele situații, persoana afectată de demență poate dezvolta o legătură puternică cu un anumit îngrijitor și poate simți anxietate în absența acestuia. În aceste momente, individul cu demență îl consideră pe îngrijitorul respectiv centrul universului său și îl urmează pretutindeni ca o umbră.
Dacă îngrijitorul se retrage în altă încăpere, persoana cu demență poate deveni imediat anxioasă și neliniștită, dorind să-l urmeze peste tot. Este important să înțelegem că această reacție nu este provocată cu intenție pentru a deranja îngrijitorul, ci pentru a-i confirma persoanei cu demență că este încă alături de ea. Îngrijitorii au un rol crucial în a-i face pe cei afectați de demență să se simtă în siguranță într-o lume care devine tot mai confuză pentru ei, potrivit studiului publicat pe Alzheimer.ca.
Există mai multe metode pe care îngrijitorii le pot folosi pentru a ajuta persoanele cu demență să gestioneze anxietatea și teama de a fi lăsate singure. În primul rând, este esențial să fie reconfortanți și să le ofere asigurări că sunt în siguranță. Este important să stabilească contact vizual și să asculte activ temerile lor, fără să încerce să le combată.
Încercarea de a-i scoate la plimbare sau de a-i implica în activități care le aduc plăcere poate fi de asemenea utilă ca formă de distracție și relaxare.
Vezi și: Medicamentul care poate provoca anemie. Duce la sângerări gastrointestinal sau perforație
Singurătate - FOTO: Freepik
În momentul în care anxietatea începe să se instaleze, există câteva strategii pe care îngrijitorii le pot aplica pentru a preveni agravarea situației. Stabilirea unei rutine regulate poate contribui la reducerea unei părți din anxietate. Este esențial să identifice orice modele sau cauze posibile ale anxietății și să încerce să elimine aceste factori, dacă este posibil.
Atunci când observă că persoana cu demență devine temătoare sau neliniștită, îngrijitorii ar trebui să intervină și să încerce să redirecționeze atenția acestora înainte ca situația să se agraveze. Este benefic să vorbească cu o voce blândă și calmantă și să încerce tehnici de relaxare, precum ascultarea muzicii relaxante sau utilizarea aromaterapiei.
În cazul în care anxietatea persistă, este recomandabil să contacteze medicul persoanei cu demență pentru a evalua posibilele condiții medicale care ar putea contribui la anxietate și pentru a explora alte opțiuni de intervenție care ar putea ajuta la reducerea acesteia.
Vezi și: Afecțiunea mai mortală decât cancerul. Este frecventă în cazul vârstnicilor
Este crucial ca îngrijitorii să își găsească timp în program pentru a avea grijă și de propria lor sănătate mentală și emoțională. Dacă îngrijitorii se simt stresați sau tensionați, persoana cu demență ar putea resimți acest lucru și să devină și mai anxioasă.
În acest sens, este recomandabil să apeleze la sprijinul familiei, prietenilor sau la serviciile de respiro pentru a putea lua o pauză de la îngrijirea zilnică. Metodele de gestionare a stresului pentru îngrijitori pot include exerciții de respirație profundă, activitate fizică regulată, alimentație sănătoasă și participarea la grupuri de suport.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
