De ce unii oameni îmbătrânesc sănătos. Cine sunt Super Vârstnicii

De ce unii oameni îmbătrânesc sănătos, iar alții se degradează din punct de vedere psihic. Cercetătorii studiază persoanele în vârstă ale căror creiere rezistă uzurii obișnuite a declinului cognitiv. Vestea bună este că oamenii de știință sociali de la Universitatea Northwestern au identificat un grup de adulți în vârstă pe care îi numesc "SuperAgers" sau Super Vârstnici, ale căror cortexe cerebrale se micșorează la jumătate din rata majorității persoanelor în vârstă, potrivit Healthline.

Deblocarea misterului SuperAger sau a Super Vârsnticilor

Echipa a folosit RMN pentru a măsura grosimea cortexului la 24 de Super Vârstnici și  la 12 colegi medii din punct de vedere cognitiv, și au avut același nivel de educație.

"Încercăm să înțelegem ce este vorba despre ei și să-l replicăm în cele din urmă. Nu este ca toți oamenii din acel grup să mănânce afine în fiecare dimineață. Încercăm să înțelegem ce este vorba despre ei și, eventual, să îl replicăm", a precizat Amanda Cook, de la  Universitatea Northwestern.

Pentru a confunda imaginea în continuare, unii participanți spun că nu ating niciodată alcoolul, în timp ce alții susțin că zilnic consumă un pahar de alcool. Procesul normal de îmbătrânire implică degradarea creierului.

Vezi și: Slăbitul, "o presiune a lumii moderne". Ciuhodaru, despre riscurile dietelor: Lipsa educației ucide! Medicamentele de pe Internet, o mega-țeapă

"Dar ce este unic la acești oameni? Nu există prea multe cercetări privind declinul cognitiv la această populație. Am încercat să controlăm factorii externi. Ambele grupuri de oameni nu au avut nicio diferență în pre-morbiditate. Aceștia aveau aceleași IQ-uri, același nivel de educație”, a spus Cook.

Nu a existat nici o diferență în rata lor de fumat, obezitate și diabet.

"Nu avem RMN-uri ale creierului lor la vârsta de 50 sau 60 de ani, așa că nu putem spune dacă au avut întotdeauna creiere mai mari", a spus Cook.

Vezi și: Tusea fumătorului, cauze și tratament. Se poate ajunge la incontinență urinară

Alzheimer, boala fără tratament

Dr. Heather Snyder, director senior al operațiunilor medicale și științifice pentru Asociația Alzheimer, a numit studiul interesant.

"Vrem să știm cum sunt diferite creierele Super Vârstnicilorși cum putem replica asta pentru alte persoane. Alzheimer este a șasea cauză principală de deces în țară și singura din topul 10 pentru care nu avem practic nici un tratament. Din cei peste 85 de ani, 1 din 3 va dezvolta demență", a precizat dr. Snyder.

Ceea ce se știe este complicat și nu este complet explicat. Snyder a citat tensiunea arterială ca exemplu.

"Tensiunea arterială crescută la vârsta de mijloc este rea. Este legată de boli cardiovasculare. Dar, la vârsta înaintată, tensiunea arterială crescută este bună pentru că hrănește creierul", a explicat ea.

În spatele descoperirilor științifice este dorința de a le urmări.

Vezi și: Medicamentul pentru tuse, "campion" la efecte toxice: Vă rog să vă mai gândiți înainte sa-l luați. Provoacă vărsături, halucinații, tahicardie

Dieta mediteraneeană, insuficientă pentru prevenirea demenței. Cercetător: Nu am găsit nicio asociere

Dieta mediteraneeană, recunoscută pentru beneficiile pe care le are asupra celor cu diabet de tip 2, a fost multă vreme recomandată și ca o dietă eficientă pentru reducerea riscului de demență.

Un studiu de 20 de ani, realizat în Suedia, sugerează însă că această dietă nu reduce șansele de a dezvolta demența, în ciuda studiilor anterioare privind potențialele beneficii cognitive ale așa-numitei diete mediteraneene - definită în sens larg ca o dietă bogată în legume, leguminoase, fructe, pește și grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, și săracă în produse lactate, carne roșie și grăsimi saturate - au dat rezultate mixte, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire (NIA) al National Institutes of Health, notează Science Alert.

Două studii din 2019, publicate în revista JAMA, și care au inclus mii de persoane și zeci de ani de urmărire, nu au găsit nicio dovadă că dieta mediteraneană reduce riscul de demență sau că acea calitate a dietei afectează riscul de demență, în sens larg.

De altfel, noul studiu suedez pune sub semnul îndoielii beneficiile dietei mediteraneene.

”Nu am găsit nicio asociere între obiceiurile alimentare convenționale sau aderența la o dietă mediteraneană și incidența ulterioară a demenței”, a declarat dr. Isabelle Glans, membru al unității Clinical Memory Research de la Universitatea Lund din Suedia, citată de sursa menționată.

Vezi și: Durerile de picioare, tratament simplu. Un singur gest îți poate îmbunătăți starea

De precizat că în multe dintre studiile anterioare, cercetarea s-a bazat pe datele dietetice auto-raportate de participanți, care nu doar că pot să fie inexacte, dar pot distorsiona interpretarea rezultatelor.

Ce s-a constatat în multe dintre cercetările anterioare a fost faptul că dietele sărace în grăsimi saturate protejează împotriva bolilor cardiovasculare, care pot fi un factor de risc pentru apariția bolilor neurodegenerative, prin prisma stilului de viață nesănătos.

”Este posibil ca dieta ca factor singular să nu aibă un efect suficient de puternic asupra cogniției, ci este mai probabil să fie considerată ca un factor încorporat cu diverși alții, a căror sumă poate influența evoluția funcției cognitive”, au scris Dr. Nils Peters, specialist în neurologie la Stroke Center Klinik Hirslanden din Zurich, Elveția, și Benedetta Nacmias, profesor asociat de neurologie la Universitatea din Florența, într-un comentariu din 12 octombrie publicat în Neurology.

Citește mai departe AICI