Dieta mediteraneeană, recunoscută pentru beneficiile pe care le are asupra celor cu diabet de tip 2, a fost multă vreme recomandată și ca o dietă eficientă pentru reducerea riscului de demență.
Un studiu de 20 de ani, realizat în Suedia, sugerează însă că această dietă nu reduce șansele de a dezvolta demența, în ciuda studiilor anterioare privind potențialele beneficii cognitive ale așa-numitei diete mediteraneene - definită în sens larg ca o dietă bogată în legume, leguminoase, fructe, pește și grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, și săracă în produse lactate, carne roșie și grăsimi saturate - au dat rezultate mixte, potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire (NIA) al National Institutes of Health, notează Science Alert.
Dieta mediteraneeană, insuficientă pentru prevenirea demenței
Două studii din 2019, publicate în revista JAMA, și care au inclus mii de persoane și zeci de ani de urmărire, nu au găsit nicio dovadă că dieta mediteraneană reduce riscul de demență sau că acea calitate a dietei afectează riscul de demență, în sens larg.
De altfel, noul studiu suedez pune sub semnul îndoielii beneficiile dietei mediteraneene.
”Nu am găsit nicio asociere între obiceiurile alimentare convenționale sau aderența la o dietă mediteraneană și incidența ulterioară a demenței”, a declarat dr. Isabelle Glans, membru al unității Clinical Memory Research de la Universitatea Lund din Suedia, citată de sursa menționată.
De precizat că în multe dintre studiile anterioare, cercetarea s-a bazat pe datele dietetice auto-raportate de participanți, care nu doar că pot să fie inexacte, dar pot distorsiona interpretarea rezultatelor.
Ce s-a constatat în multe dintre cercetările anterioare a fost faptul că dietele sărace în grăsimi saturate protejează împotriva bolilor cardiovasculare, care pot fi un factor de risc pentru apariția bolilor neurodegenerative, prin prisma stilului de viață nesănătos.
”Este posibil ca dieta ca factor singular să nu aibă un efect suficient de puternic asupra cogniției, ci este mai probabil să fie considerată ca un factor încorporat cu diverși alții, a căror sumă poate influența evoluția funcției cognitive”, au scris Dr. Nils Peters, specialist în neurologie la Stroke Center Klinik Hirslanden din Zurich, Elveția, și Benedetta Nacmias, profesor asociat de neurologie la Universitatea din Florența, într-un comentariu din 12 octombrie publicat în Neurology.
Acești alți factori includ exerciții fizice reglate, evitarea fumatului, consumul de alcool cu moderație (o unitate de alcool pentru femei, respectiv 2 unități pentru bărbați), menținerea sub control a tensiunii arteriale, precum și o viață socială activă.
Dieta mediteraneeană ”nu indică un efect specific”
Cercetătorii au constatat că participanții care au respectat fie o dietă convențională, fie dieta mediteraneană, nu au avut o incidență mai mică a niciunui tip de demență decât participanții care nu au aderat bine la niciuna dintre acestea. De asemenea, aceștia nu au găsit nicio legătură între dietă și un marker specific al bolii Alzheimer, pe care l-au depistat la aproximativ 740 dintre participanții cu declin cognitiv.
În general, studiul ”nu indică un efect specific al dietei asupra evoluției funcției cognitive”, au scris Peters și Nacmias. Dar, la fel ca și studiile similare efectuate în trecut, lucrarea are limitările sale, au remarcat ei.
Dieta MIND, cea mai bună pentru reducerea riscului de Alzheimer. Medic: Construiește ideea de longevitate prin vitalitate
Dr. Anca Hâncu, medic specialist în nutriție și boli metabolice, a explicat la Antena 3 care este dieta cea mai potrivită pentru prevenirea bolilor neurodegenerative, o dietă cu efecte și asupra surplusului de greutate, iar prin intermediul căreia putem să avem parte de ”sănătate și longevitate”.
”Auzim de multe ori această remarcă: Eu sunt tânăr, pot să mănânc orice, sunt sănătos. În principiu, pot să mănânc orice, dar la 20 de ani îmi construiesc niște obiceiuri, la 20 de ani mă obișnuiesc să fac alegerile corecte, să știu să aleg o pâine neagră, o pâine cu cereale integrale. Sigur, poate că o aleg instinctiv, poate că am primit-o de acasă, dacă nu, poate ne ascultă cineva și aude că această pâine cu cereale integrale are un rol foarte bun”, a spus dr. Anca Hâncu, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
”Cerealele acestea au rol în construirea microbiomului sănătos. Sunt cele care previn bolile cardiovasculare. O pâine neagră integrală este cea care are minerale şi nutrienţi. La fel şi în cazul orezului. Un orez alb este un orez rafinat, încercăm să îl evităm și să mâncăm orez brun, orez roșu sau orez negru.
Sunt mici trucuri pe care noi le putem face. În loc să mâncăm cartofi pai, putem alege o salată, putem alege o mâncare de legume sau o mâncare de dovlecel cu vinete, sunt foarte multe ghiveciuri plăcute. Trebuie să ne obișnuim să facem alegeri sănătoase, dar să ne și placă. Niciodată să nu ne obligăm să mâncăm ceva care nu ne place pentru că nu este bine pentru corpul nostru și nu este bine pentru a putea adera pe termen lung la un stil de viață”, a mai spus nutriționistul. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Siropul pentru creșterea imunității. Fecioru: Cura trebuie ținută 14 zile
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
