Un studiu recent a analizat cele cinci mari trăsături de personalitate și legătura lor cu riscul apariției unor forme de demență.
Cercetători de la Colegiul de Medicină Albert Einstein, New York, SUA, au analizat o posibilă conexiune între riscul de a dezvolta o formă de demență și trăsăturile de personalitate ale individului. Concluziile le-au publicat în Journal of the American Geriatrics Society. Specialiștii consideră cele cinci mari trăsături de personalitate – analizate și în acest studiu – deschiderea spre noi experiențe, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea sau amabilitatea și neuroticismul.
Acestea au fost punctul de plecare în evaluarea a 524 de adulți cu vârsta de 65 de ani și mai mult, care au fost monitorizați timp de 3 ani. Formele de demență urmărite în cercetare au fost cele numite risc cognitiv motoric (MCR) și sindromuri de deficiență cognitivă ușoară (MCI). Dintre participanți, 38 de participanți au dezvoltat MCR și 69 au dezvoltat MCI.
Trăsătura de personalitate care arată deschiderea spre experiență afost asociată cu un risc redus cu 6% de a dezvolta MCR, în timp ce neurotismul - cu un risc crescut cu 6% de MCI non-amnezic. Deși memoria rămâne neafectată în ultimul tip de demență menționat, în schimb, una sau mai multe alte abilități cognitive - limbajul, abilitățile vizual-spațiale sau partea de executare a funcțiilor sunt afectate.
”Rezultatele noastre oferă dovezi că trăsăturile de personalitate joacă un rol independent în riscul pentru sau pentru protecția împotriva sindroamelor specifice dementei. Din perspectivă clinică, aceste descoperiri subliniază importanța contabilizării aspectelor personalității atunci când se evaluează riscul de demență”, susține autorul principal al studiului, Emmeline Ayers de la Colegiului de Medicină Albert Einstein.
Studiul poate fi consultat AICI.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
