Microbiomul și personalitatea. Cum ”spun” bacteriile că un om e stresat

Microbiom, personalitate. Cercetătoarea Katerina Johnson, de la Departamentul de Psihologie Experimentală a Universității Oxford, Marea Britanie, a analizat existența vreunei legături între compoziția bacteriilor intestinale și trăsăturile de personalitate precum sociabilitatea și nevrotismul. ”Au existat cercetări în creștere care leagă microbiomul intestinal de creier și comportament, cunoscut sub numele de axa microbiom-intestin-creier. Cele mai multe cercetări au fost efectuate la animale, în timp ce studiile la om s-au concentrat pe rolul microbiomului intestinal în afecțiuni neuropsihiatrice. În schimb, interesul meu cheie a fost să mă uit la populația generală pentru a vedea cum variația tipurilor de bacterii care trăiesc în intestin poate fi legată de personalitate”, explică aceasta, potrivit medicalnewstoday.

Microbiom, personalitate. În ce a constat studiul

La studiu au fost examinate probe fecale de la 655 de adulți, 71% dintre aceștia au fost femei, cu o vârstă medie de 42. Participanții la studiu au completat un chestionar despre comportamentul, sănătatea, stilul de viață și factorii sociodemografici. Johnson a efectuat un set de analize statistice, care au contribuit la determinarea relației dintre compoziția bacteriilor intestinale și trăsăturile comportamentale precum sociabilitatea și nevrotismul.

Cercetătoarea ”a aplicat analize de regresie multiplă a taxonilor bacterieni și a ajustat pentru variabilele cheie despre care oamenii de știință știu că influențează compoziția bacteriilor intestinale”, mai precizează sursa citată. Aceste variabile includ: sexul, vârsta, indicele de masă corporală (IMC), modul de naștere la naștere, metoda de hrănire a bebelușilor, utilizarea antibioticelor orale în ultimele 6 luni, afecțiunile intestinale și utilizarea suplimentelor probiotice.

Microbiom, personalitate. Rezultate

Concluziile studiului arată că diferite tipuri de bacterii pe care cercetătorii le-au legat cu tulburarea spectrului de autism în studiile anterioare au avut asocieri cu diferențe de sociabilitate în populația generală. O altă descoperire: persoanele cu rețele sociale mai extinse au mai multe șanse să aibă o compoziție mai diversă de bacterii intestinale.

Cercetarea a arătat că diversitatea microbiană mai mică a fost asociată cu niveluri mai mari de stres și anxietate, dar și că persoanele care au mâncat mai multe alimente cu probiotice sau prebiotice naturale au avut un nivel semnificativ mai scăzut de anxietate, stres și nevroză și au fost mai puțin susceptibile să dezvolte o boală mentală. ”O altă constatare intrigantă a fost aceea că persoanele care au fost hrănite ca bebeluși cu lapte praf, nu la sânul mamei, au avut un microbiom intestinal mai puțin divers”, mai susține sursa citată.

Katerina Johnson consider că viitoarele studii pot ține cont de influența microbiomului asupra comportamentului și ar putea crea noi terapii pentru autism și depresie.

Studiul, AICI.