Depresia în doi, o luptă greu de dus. Psiholog Roxana Ghiorghiu: Poate să recidiveze. Fiecare vine cu bagajul lui emoțional

Depresia în doi este greu de dus dacă partenerii nu își găsesc sprijinul unul în celălalt. Când este indicat să se apeleze la un specialist, psihoterapeut sau psiholog...
Depresia poate avea o multitudine de factori, între care și factorii de mediu, lipsa soarelui fiind una dintre cauzele care pot duce la această tulburare psihoemoțională.
Invitată în emisiunea Ultrapsihologie de la DC News, Roxana Ghiorghiu, psiholog clinician în Norvegia, a explicat ce stă în spatele creșterii incidenței depresiei în țările nordice, în ciuda faptului că populațiile lor sunt considerate printre cele mai fericite din lume.
”Este mult mai crescut nivelul de depresie față de alte țări, pentru că lipsa soarelui este un factor foarte important. Vremea este una rece și atunci, cumva, meteorologic îi influențează pe cei care locuiesc în zonele nordice, inclusiv în Norvegia”, a declarat psihologul clinician Roxana Ghiorghiu, subliniind că observațional, creșterea mai mare a incidenței depresiei este întâlnită la adolescenți.
Întrebată dacă sunt desfășurate programe de prevenție a depresei, o tulburare considerată boala secolului 21, cu impact masiv asupra tuturor categoriilor de persoane, indiferent de statutul socio-economic sau de vârstă, Roxana Ghiorghiu a afirmat că există ”fundații, asociații, care lucrează și aduc fel de fel de activități și anumite dezbateri, cursuri, work-shop-uri, care pun în evidență dezbaterea cu privire la depresie (...) Aici în școli deja sunt integrate fel de fel activități”, a mai spus clinicianul, ce s-a stabilit în Norvegia la finalul anului trecut, împreună cu familia.
Prin prisma activității sale psiholog, Roxana Ghiorghiu a afirmat că a descoperit multe cazuri de depresie în rândul românilor din diaspora, pentru care ”schimbarea aceasta, pentru cei care nu erau pregătiți a creat depresie”,însă nu se pot pune doar pe seama schimbării locului, a stilului de viață, a contactului cu autoritățile.
”Fiecare caz e diferit, fiecare percepție este diferită și atunci nu mă pot raporta la un simplu exemplu”, a mai spus clinicianul.
Depresia în doi
Depresia în doi, ca și singurătatea în doi, poate avea ca sursă relația dintre cei doi parteneri, dar și relația fiecăruia dintre parteneri cu familia extinsă, știut fiind faptul că există numeroase situații în care parte din familia extinsă influențează relația de cuplu și sau relația de familie, precum și modul în care se educă cei mai mici din familie, posibili viitori depresivi.
”Cum depresia se mai zice că este cumva lipsa dragostei, lipsa dragostei din partea celorlalți sau lipsa dragostei de sine, putem spune că are legătură cu celălalt partener sau reciproc.
Iar ca sursă a depresiei în doi avem: partenerul, familia extinsă, jobul, copiii”, a afirmat psihoterapeutul Ramona Dumitru Popescu, lucru confirmat, de altfel și de psihologul clinician.
”Depresia, că e de o parte sau de ambele părți, ea vine cu un substrat, să spunem de sub cobor, copilărie, traume, lucruri nerezolvate.
Depresia, în sine, se poate manifesta în cuplu sau poate să recidiveze. Partenerul poate să ajute cumva sau poate să se manifeste în doi, iar aceasta se poate rezolva cu o a treia persoană, pentru că unul pe celălalt, clar nu se pot susține.
Doar dacă unu este depresiv cumva poate prin iubire, prin calmitate, prin validare, prin stimă de sine, el cu el și despre celălalt, oglindindu-l pe celălalt, prin încurajare, prin îmbrățișări, prin lucruri făcute în comun, dar care să îl ridice pe celălalt atunci când e nevoie. Pentru că, după cum știm și la bine și la greu.
Oamenii depresivi au nevoie de atenție, de validare, de a fi auziți, de a fi ascultați, de a nu fi etichetați.
Dacă în cuplu unul dintre parteneri ajută și scoate în evidență partea bună, atunci cumva lucrurile sunt la unison. Dar dacă depresia este în doi, atunci urmează să își facă apariția o a treia persoană, o persoană care poate să îi ajute obiectiv, cu anumite tehnici, cu dorința ca cei doi să conștientizeze, să înțeleagă și să vrea să facă lucruri ”, a mai spus Roxana Ghiorghiu.
Depresia și relațiile anterioare
Potrivit clinicianului, există o conexiune între depresia din cuplul actual și trăirile pe care partenerii le-au avut în relațiile anterioare.
”În prima fază există atracție, apoi observăm compatibilitatea și valorile, dacă sunt aceleași lucruri. Da, că în primă fază toți ne arătăm partea bună.
Nu, nu cred că doar cei care treptat învățăm prin dezvoltare personală să spunem și lucrurile mai puțin frumoase și partea de îndrăgosteală de care durează, calculat, 2 ani, atunci dacă fiecare vine cu bagajul lui emoțional și cu traumele lui, la un moment dar acestea ies. Dacă există dorință și deschidere ca cei doi să lucreze împreună, la modul de a-și rezolva acele bagaje emoționale și să nu pună unul peste celălalt și să îngreuneze, atunci lucrurile pot avea un sens pozitiv”, a mai spus Roxana Ghiorghiu.
Vezi și: 5 semne ale deficitului de grăsimi. Se poate ajunge chiar la infertilitate sau depresie
Mai multe în video:
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
-
Restricția fluxului sanguin accelerează dezvoltarea cancerului30.08.2025, 16:03
-
Ce spune circumferința gâtului despre sănătatea ta30.08.2025, 14:37
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Ce se întâmplă în corp când muzica ne dă fiori. Explicația științifică a frisoanelor muzicale
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Doar 5 minute pe zi! Tehnica simplă care îți poate reseta creierul
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Zgomotul alimentar: vocea care te împinge să ronțăi mereu ceva. Cum oprești gândurile obsesive
Cum poate meditația să îmbunătățească funcția cognitivă. Beneficiile meditației pentru sănătatea creierului pe termen lung
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Scapă de anxietate acasă! Uite cum te ajută tehnologia
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.