Diabeticii, motivul pentru care sunt mai sensibili la bolile respiratorii

De când coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) a apărut pentru prima dată în Arabia Saudită în 2012, au existat peste 2.400 de cazuri confirmate de infecție, ceea ce a dus la peste 800 de decese - o rată de fatalitate alarmantă de 35%. Din acest motiv, cercetătorii au fost dornici să identifice orice factori de risc care contribuie la dezvoltarea unei boli grave sau letale. Dovezile clinice actuale indică diabetul ca factor de risc major, pe lângă alte comorbidități, inclusiv boli de rinichi, boli de inimă și boli pulmonare.

Cercetătorii de la Universitatea din Maryland School of Medicine (UMSOM) și Johns Hopkins University School of Medicine au demonstrat într-un nou studiu, publicat la începutul acestei săptămâni în Journal of Clinical Investigation Insights, cum diabetul contribuie la mortalitatea cauzată de infecțiile cu coronavirusul sindromului respirator, iar constatarea ar putea aduce o nouă lumină asupra motivului pentru care alte boli respiratorii, cum ar fi gripa sau pneumonia, ar putea lovi pe cei cu diabet mai sever.

Diabeticii, răspuns inflamator întârziat și prelungit

Ei au analizat legătura dintre diabet și coronavirusul sindromului respirator la un model de șoarece și au descoperit că, deși virusul nu s-a reprodus mai ușor la șoarecii diabetici în comparație cu cei sănătoși, șoarecii diabetici au prezentat un răspuns inflamator întârziat și prelungit în plămân. Șoarecii diabetici au avut niveluri mai mici de citokine inflamatorii și mai puține macrofage inflamatorii și celule T. Acest lucru indică faptul că severitatea crescută a infecției cu coronavirusul sindromului respirator la pacienții cu diabet a fost probabil datorată unei defecțiuni în răspunsul organismului la infecție.

„Înțelegerea modului în care diabetul contribuie la severitatea bolii în urma infecției cu coronavirusul sindromului repsirator în acest context este esențială”, a declarat Matthew Frieman, doctor, profesor asociat de microbiologie și imunologie, care este autor al studiului. „Următorul nostru pas este de a afla ce determină răspunsul imun modificat la diabetici și cum să inversăm aceste efecte cu terapii pentru tratamentul pacienților.”

Cercetările ulterioare ar putea explora, de asemenea, dacă furnizorii de servicii medicale ar trebui să-și dubleze eforturile pentru a gestiona și stabiliza nivelul de glucoză la pacienții cu diabet care se confruntă cu o infecție respiratorie periculoasă și dacă un management mai bun ar contribui la atenuarea efectelor acestor infecții.