Dovada că anticii sufereau mai frecvent de boli de inimă decât se credea

Adisa Codruț / 16 oct 2019 / 11:46
Egiptenii își îngropau faraonii în piramide  FOTO: pexels.com
Egiptenii își îngropau faraonii în piramide FOTO: pexels.com

Depunerile de colesterol din artere descoperite în mumii vechi de 4 milenii, din Egipt şi din America de Sud, sugerează că bolile de inimă erau mai frecvenete în antichitate decât se credea.


Colesterol, inimă, boli. Mumii vechi de 4 milenii, atât din Egipt cât, şi din America de Sud, prezintă depuneri de colesterol în artere, fapt ce sugerează că, în Antichitate, afecţiunile cardiovasculare erau mai frecvente decât s-a crezut, conform unui nou studiu. Cercetările anterioare s-au orientat asupra acumulărilor de calciu arterial în inimi mumificate şi în artere, folosind disecţia şi scanările la computer tomograf (CT). Aceste instrumente nu pot detecta însă decât urmele lăsate de afecţiunile cardiovasculare în stadii avansate şi nu alcătuiesc o imagine completă cu privire la riscul de boli cardiovasculare în urmă cu mii de ani.

De această dată cercetătorii au analizat arterele a cinci mumii din America de Sud şi Egipt, reuşind să detecteze stadii incipiente de ateroscleroză, când plăcile de colesterol se depun pe pereţii arterelor şi încep să restricţioneze fluxul sanguin.

"Am căutat indicii cu privire la tiparul bolilor cardiovasculare în populaţie timp de 20 de ani. De-a lungul timpului, întrebarea care mi-a rămas a fost dacă aceste boli sunt specifice societăţii moderne sau sunt inerente oamenilor, indiferent de societatea din care provin", a declarat coordonatorul acestui studiu, Mohammad Madjid, profesor asistent specializat în medicina sistemului cardiovascular la Şcoala Medicală McGovern, din cadrul Centrului de Ştiinţe Medicale al Universităţii din Texas, Houston, potrivit Agerpres.

Colesterol, inimă, boli. Mumii din Groenlanda

Pentru a răspunde acestei întrebări, Madjid şi colegii săi au colectat mostre de ţesut din arterele a cinci mumii cu o vechime între 4.000 şi 1.000 de ani, dintre care trei bărbaţi şi două femei. Vârsta la care au murit aceşti indivizi variază între 18 şi 60 de ani. Cercetătorii au scanat mici secţiuni ale arterelor, cu lungimea de câţiva centimetri, iar analiza acestor secţiuni a indicat prezenţa leziunilor rezultate în urma acumulării de colesterol, simptome precursoare depunerii de plăci de colesterol care blochează arterele şi conduc la atacuri de cord. Acestea sunt primele dovezi ale acumulărilor de colesterol în arterele unor mumii din Antichitate şi din diferite părţi ale lumii, conform autorilor studiului.

Studii anterioare au indicat prezenţa plăcilor arteriale în stadiu avansat la mumii vechi de 500 de ani, descoperite în Groenlanda, dar şi la mumii egiptene vechi de peste 3 milenii. De asemenea, scanările la computer tomograf (CT) ale celebrului Ötzi, vânătorul din Epoca de Gheaţă a cărui mumie a fost descoperită în Alpi, au indicat că, dacă ar mai fi trăit, Ötzi se îndrepta spre un iminent atac de cord, existând depuneri întărite de placă pe artere, în apropierea inimii.

Depunerile de colesterol pe pereţii arterelor "reprezintă, de fapt, un răspuns de vindecare al organismului care scapă de sub control", explică Madjid. "Acest răspuns este declanşat de expunerea la multiple traume, infecţii, nivel crescut de colesterol, expunere la fum şi alte condiţii care pot afecta căptuşeala internă a arterelor, denumită endoteliu", a adăugat el. Răspunsul inflamator al organismului constituie o etapă normală a vindecării, însă pereţii arteriali afectaţi sunt susceptibili la acumulări de globule albe (leucocite), care la rândul lor pot conduce la depuneri de colesterol. Acest studiu a fost publicat în numărul din luna octombrie al revistei American Heart Journal.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.24
YesMy