Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier

Metformin pentru diabet de tip 2 acționează și în creier. ce efect are asupra glicemiei
De mai bine de șase decenii, metforminul este cel mai prescris medicament pentru pacienții cu diabet de tip 2. Până acum, se credea că acesta acționează în principal prin reducerea producției de glucoză la nivelul ficatului sau prin efecte asupra intestinului. Totuși, mecanismul său exact a rămas parțial un mister.
O echipă de cercetători de la Baylor College of Medicine, împreună cu colaboratori internaționali, a publicat în Science Advances un studiu care schimbă perspectiva asupra modului de acțiune al metforminului: creierul are un rol esențial.
Metformin – standardul în tratamentul diabetului de tip 2
Studiul a arătat că metforminul acționează asupra unei proteine mici numite Rap1, aflată în hipotalamusul ventromedial (VMH) – o zonă a creierului responsabilă de reglarea metabolismului glucozei. Suprimarea activității Rap1 este crucială pentru ca medicamentul să poată reduce glicemia la doze uzuale.
"Rezultatele arată că nu doar ficatul sau intestinul răspund la metformin, ci și creierul, și chiar la concentrații mult mai mici ale medicamentului", a explicat coordonatorul studiului, dr. Makoto Fukuda.
Experimente pe șoareci: Rap1, cheia eficienței metforminului
Pentru a demonstra legătura, cercetătorii au folosit șoareci modificați genetic, lipsiți de Rap1 în hipotalamus. Aceștia au fost hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, care induce diabet de tip 2. Rezultatul: metforminul nu a reușit să reducă nivelul glicemiei la acești șoareci, spre deosebire de alte medicamente precum insulina sau agoniștii GLP-1, care și-au menținut eficiența.
Mai mult, atunci când cercetătorii au administrat doze extrem de mici de metformin direct în creierul șoarecilor, glicemia a scăzut semnificativ – confirmând rolul central al creierului în acest proces.
Neuronii SF1 și rolul lor în scăderea glicemiei
Echipa a identificat și neuronii responsabili pentru acest efect: neuronii SF1 din hipotalamus. În prezența proteinei Rap1, acești neuroni devin mai activi atunci când metforminul ajunge la nivel cerebral, declanșând scăderea glicemiei. În absența Rap1, efectul dispare complet.
"Am demonstrat că Rap1 este esențial pentru ca metforminul să poată activa neuronii din hipotalamus și să reducă nivelul zahărului din sânge", a precizat dr. Fukuda.
Implicații pentru viitoarele tratamente împotriva diabetului
Această descoperire schimbă fundamental modul în care este perceput metforminul și deschide noi direcții pentru terapii mai precise. Cercetătorii subliniază că dezvoltarea de medicamente care să vizeze direct această cale cerebrală ar putea aduce tratamente inovatoare pentru diabet.
Mai mult, metforminul este deja cunoscut pentru efecte suplimentare, cum ar fi încetinirea îmbătrânirii cerebrale. Următorul pas al echipei este să investigheze dacă semnalizarea Rap1 din creier este responsabilă și pentru aceste beneficii suplimentare.
După 60 de ani de utilizare, oamenii de știință descoperă că metforminul nu acționează doar la nivel hepatic sau intestinal, ci și în creier. Această nouă perspectivă ar putea transforma radical modul în care înțelegem și tratăm diabetul de tip 2.
-
Dieta mediteraneană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
"Am cancer de colon în stare avansată și nu știu cât timp mai am. Am ignorat aceste două simptome"
Interacțiuni periculoase între medicamente și alimente. Combinația de care trebuie să te ferești
Interacțiuni periculoase între medicamente și alimente. Combinația de care trebuie să te ferești. Riscurile sunt uriașe. Are efecte toxice.
Virusurile respiratorii pot reactiva cancerul și cresc riscul de recidivă
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
Cum să te pregătești pentru un RMN al coloanei vertebrale
Grăsimea care îți distruge inima
Adrian Streinu-Cercel propune ca medicul să vină, într-o mașină, direct la tine acasă: Să se facă analize, să se urce într-un cloud, să se dea verdict instantaneu
Cercetătorii au găsit o combinație simplă care reîntinerește neuronii în 16 ore
Tratamentul care scade hipertensiunea. Are efect timp de 6 luni
Acest tratament administrat o dată la șase luni ar putea scăpa milioane de oameni de hipertensiune și riscul de infarct.
Remediul antic ce te scapă de sforăit. Nu te-ai aștepta la asta
Spitalul "Sf Maria" din Iași caută de doi ani un medic psihiatru pentru copiii cu autism
De doi se caută un medic psihiatru pentru copiii cu autism.
Cancer de prostată agresiv: de ce NU trebuie să te bazezi doar pe biopsie
Pacienții cardiaci au o nouă șansă la viață. Se face deja și în România. Victor Costache: Cel mai în vârstă pacient avea 96 de ani și e bine și acum
Medicamentul care distruge cele mai mici tumori. E nevoie doar de o singură doză
Acest medicament distruge cele mai mici tumori, cu o singură doză. Nu are efecte secundare.
Magneziul, mineralul esențial care menține sănătatea creierului. Are impact asupra funcției cerebrale
Acesta este mineralul care previne diabetul și boala Alzheimer. În plus, aceasta poate preveni și apariția cancerului.
Va urma o explozie de cancer de ficat! Milioane de oameni, diagnosticați
Le-a dat oamenilor să bea un milkshake ca să vadă ce efect are creierul lor. Ce s-a întâmplat după 4 ore
Credea că are un hemoroid, dar diagnosticul l-a șocat: cancer de colon în stadiul 4, cu metastaze la ficat. "Au observat două tumori diferite"
Combinația dintre statine și ezetimib, terapia care ar putea salva zeci de mii de vieți
O echipă de cercetători AI a creat în câteva minute o soluție la care nimeni nu s-a gândit pentru COVID-19
Inteligența artificială detectează riscul ascuns de infarct și căderi
O simplă analiză de rutină îți poate arăta dacă riști un infarct, AVC sau o fractură gravă – și nimeni nu ți-a spus până acum!
Cum te-a făcut TikTok să crezi că ai ADHD. 94% dintre videoclipuri nu au nicio sursă credibilă
Ridică mâna dacă TikTok te-a făcut să crezi că ai ADHD. Care sunt simptomele ADHD și ce au descoperit cercetătorii pe platforma TikTok.
Colonoscopia la 45 de ani detectează aceleași riscuri ca la 50 de ani
Boala care nu iartă. Moarte sigură, dacă nu o vezi la timp: Medicii avertizează: Poate face diferența.
Proteinele din sânge care pot prezice boala ficatului gras non-alcoolic cu 16 ani înainte de debut
Testul simplu care îți arată cu 16 ani înainte dacă vei face boala ficatului gras.