Sindromul halatului alb este o formă de anxietate pe care unii pacienți o pot dezvolta la interacțiunea cu spitalul sau cu medicii. Care sunt riscurile și cum se poate scăpa de acest tip de...
Unii oameni se confruntă cu o situație bizară, în care tensiunea arterială este normală acasă, dar crește ușor atunci când sunt la medic. Acest lucru este cunoscut sub numele de sindromul halatului alb, sau efectul halatului alb. Cu astfel de situații se pot confrunta oamenii inclusiv atunci când se prezintă la camera de gardă, iar potrivit dr. Tudor Ciuhodaru, medic de urgență, acest sindrom are legătură cu interacțiunea cu instituția, spital și cadre medicale.
”De când se ține cont de standardizare, reglementare și proceduri, cam în toate serviciile de urgență din lumea asta există culori standard, pe categorie profesională pentru identificarea a cadrelor medicale.
Sindromul halatului alb, din punctul meu de vedere, definește un complex de simptome, modificări chiar clinice legate de interacțiunea cu spitalul, serviciile medicale, medici și nu numai.
Faptul că de-a lungul timpului a fost corelată cu halatul alb era pentru că marea majoritate (n.r. echipamente) erau de culoare albă.
Această anxietate și valorile tensionale crescute, anxietate în contextul prezentării într-un serviciu de urgență, este legată de faptul că oamenii au așteptări mari și multe întrebări, de faptul că neîncrederea în sistemul de sănătate din România este la un nivel maxim și întreținută la de-a lungul timpului, justifică toată această simptomatologie”, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, medic de urgență, în exclusivitate pentru DC Medical.
Principalul simptom în cazul sindromului halatului alb este hipertensiunea arterială, care tensiune arterială poate să fie normală acasă ori într-un alt spațiu, însă odată ajuns în cabinetul medicului sau la serviciul de urgență să depășească cu mult nivelul normal, care este de 120/80 mm Hg.
Deși ar putea să nu pară gravă dacă apare doar ocazional, unii medici cred că hipertensiunea de halat alb ar putea fi un precursor al hipertensiunii reale. De fapt, un studiu a constatat că persoanele cu hipertensiune cu halat alb au un risc crescut de:
- accident vascular cerebral
- atac de cord
- insuficiență cardiacă
- alte afecțiuni cardiovasculare, arată Healthline.
Vezi și: Stresul cronic: simptome, cauze și remedii. Dafinoiu: Să facem din asta întotdeauna o prioritate
Potrivit dr. Ciuhodaru, ”educația pentru sănătate”, o componentă importantă pentru dezvoltarea generațiilor viitoare, ”pe are o vreau predată la școală, va oferi inclusiv cunoștințe, deprinderi și abilități de a interacționa cu sistemul de sănătate din România.
De foarte multe ori replica vine doctorul, îți face injecția este folosită ca amenințare. În loc să mergem pe o comunicare normală și că de fapt ne ducem la medic ca să ne facem mai bine sau să ne verificăm starea de sănătate, să induc chiar și la nivel comportamental, la nivel de limbaj, astfel de anxietăți care, evident, nu fac bine.
Poate fi un factor de risc suplimentar pentru a declanșa astfel de situații, dar nu aș spune că e marea problemă a sistemului de sănătate”, a explicat medicul, privitor la modul în care copiii sunt speriați de către adulți cu tot ceea ce înseamnă medic sau asistente medicale.
Totodată, mai spune dr. Tudor Ciuhodaru, sindromul halatului alb ”este o chestiune se corectează cu mare ușurință, prin educație și prin faptul de a se asigura servicii medicale corespunzătoare”, iar anxietatea față de sistemul medical poate fi reglementat prin acțiunea în două direcții importante.
”A oferi servicii medicale apropiate de pacient. Singurul lucru pe care ar trebui să mi-l ofere (n.r. statul) în mod normal este sănătatea.
Două legi sunt fundamentale, din punctul meu de vedere, pentru un stat: a educației și a sănătății. Dacă sănătate nu e, nici educație nu e, dacă educație nu e, nici sănătate nu e. Adică să fie gratuitate și lucruri făcute accesibil.
Noi avem bariere majore în ceea ce privește accesarea sistemului de sănătate. Una este educațională: informații corecte, ce trebuie să se întâmple, care ar fi etapele, și, evident, când te izbești de necunoscut, apare și această anxietate.
În plus, bombardamentul, cu situații reale, cu multe probleme legate de sistemul de sănătate, mai ales după pandemie, nu au făcut decât să crească neîncrederea în sistemul de sănătate și în autorități.
Pe lângă partea educațională, trebuie să avem și certitudinea că de fiecare dată avem servicii de calitate”, a mai spus dr. Ciuhodaru.
În situația în care cineva se confruntă cu o astfel de situație, de hipertensiune la vederea medicului, este indicat să se urmeze câți pași simpli înainte de a se măsura tensiunea respectivului pacient, tocmai pentru a evita punerea unui diagnostic greșit.
Relaxați-vă. Dacă vă simțiți neliniștit sau îngrijorat, cereți medicului sau asistentei să aștepte puțin înainte de a vă măsura tensiunea.
Mutați-vă într-o zonă mai liniștită. Agitația din camerele de gardă vă pot provoca, de asemenea, o creștere a tensiunii arteriale. În acest caz, întrebați dacă vă puteți muta într-o zonă mai liniștită pentru a vă fi măsurată tensiunea.
Practicați ameliorarea stresului. Câteva respirații înainte de momentul în care vi se măsoară tensiunea vă pot ajuta să ameliorați stresul, deci și să aveți o tensiune cât mai aproape de adevăr.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
