Legea educației în sănătate ar putea aduce o serie de beneficii pentru sănătatea românilor. Impozitarea unor produse nesănătoase ar asigura finanțarea programelor medicale...
Dr. Laszlo Attila, Secretar, Comisia pentru Sănătate, Senatul României a vorbit în exclusivitate la DC Medical, în cadrul dezbaterii ONLINE: „Știi cât mai are de trăit inima ta?” despre legea educației preventive. O serie de taxe ar trebui impuse pentru produsele care alterează sănătatea. Legea educației în domeniul sanitar este blocată de birocrație.
”Acum 30 de ani eram de aceeași parte a baricadei, încercam să promovăm campaniile de conștientizare a riscurilor de combatere a HIV. Am câștigat această bătălie la începutul anilor '90. De ce nu reușim să învățăm ceva? Ne întoarcem la educație. Domnule doctor, dumneavoastră sunteți mai direct. De ce nu reușește să treacă această lege pentru educație”, a spus Val Vâlcu.
”De fiecare dată unii dintre colegi cred că își pot face capital politic sau băgând bețe în roata adoptării unei astfel de legi. Au fost foarte multe astfel de situații în decursul anilor. În urmă cu vreo 5 ani am constatat cu stupoare că atunci când societatea profesională a depus niște eforturi colosale ca să avem o strategie a reducerii bolilor cardiovasculare la noi în țară, acea strategie a stat într-un sertar al Ministerului Sănătății 13 ani, pentru că cineva a considerat că este prea costisitor să fie pus în aplicare și Guvernul să își asume aceste costuri pentru scăderea bolilor cardiovasculare, care și atunci au fost pe primul loc ca și cauză a deceselor.
Ca și rezultat al acestor deblocări în cazul bolilor cardiovasculare, deblocarea strategiei de reducere a accidentelor vasculare cerebrale, în ultimii ani asistăm la evoluții spectaculoase în ceea ce privește speranța de viață a celor care au trecut printr-un infarct. Avem o creștere de peste 50% în cazul Constanței, 34-35% Bucureștiul, datorită demersurilor care au fost la vremea respectivă formulată de cei de specialitate, dar din păcate cinveva din clasa politică a considerat că este prea costisitor.
Am încercat în mandatul trecut să facem un pas în privința creșterii finanțării din sistemul sanitar, dar ne-am împotmolit la punctul de vedere al Guvernului, când la vremea respectivă domnul Daea a fost foarte preocupat de soarta țăranului român producător de zahăr.
Atunci când am discutat cu domnia sa, am încercat să îi explic că nu este problema noastră să subvenționăm producția de zahăr din Cuba sau Brazilia, ci ar trebui să ne intereseze soarta cetățenilor din România. În cazul în care constatăm că avem o serie de produse care au un impact negativ asupra stării de sănătate atunci ar trebui să facem ceva. Evoluția costurilor în programele naționale care se referă la programele majore de sănătate publică a avut o evoluție extrem de spectaculoasă”, a precizat dr Laszlo Attila.
Dr. Laszlo Attila, Secretar, Comisia pentru Sănătate, Senatul României a explicat ce influență ar avea o astfel de lege asupra sănătății românilor.
”În cazul diabetului, prin corecturile care s-au impus costurile programului au crescut la 600 și ceva de milioane de lei, la un miliard și jumătate. Același lucru pot să îl spun și în alte domenii de sănătate publică majoră. Avem obligația de a interveni și de a suplini și de a avea un sistem de taxare restrictiv pentru utilizarea acestor produse. Nu mai putem accepta prea mult această dublă măsură la nivel european
Avem pacienți din ce în ce mai tineri cu infarct miocardic de multe ori în etiologia acestor nenorociri se află consumul excesiv de băuturi energizante, lipsa de mișcare, poluarea atmosferică în mediul urban. Trebuie să revenim la o abordare rațională atunci când căutăm soluții pentru aceste probleme.
Starea noastră de sănătate este influențată într-o măsură foarte mică de sistemul sanitar. Avem un bagaj genetic care ne influențează starea de sănătate cu 27%, avem o influență a sistemului sanitar de 19%, marea majoritate a factorilor care ne influențează starea de sănătate este ce mâncăm, ce consumăm, anturajul. Trebuie să avem o abordare mai pragmatică pentru a găsi finanțare pentru programele de sănătate.
Propunerea a fost: 85% din sumele rezultate să fie utilizate pentru finanțarea în mod directă a programului național respectiv, 15% să stea la dispoziția ministerului pentru a reloca către alte programe de sănătate majore
Perioada COVID ne-a atras atenția și oamenii au fost mai atenți cu starea lor de sănătate. Cred că tot COVID-ul ne-a demonstrat că în problemele majore nu poate interveni doar sistemul sanitar. Acest lucru ar trebui continuat în viitor pentru fiecare problemă majoră de sănătate publică
În acele țări unde s-a ajuns la taxarea unor anumite produse, nu a fost atât suma colectată importantă, ci faptul că în primul an, rețele industriei alimentare au fost modificate în sensul bun. Acesta a fost marele beneficiu. Sunt o serie de produse pe rafturile magazinelor alimentare, cu acces general a unor produse care conțin de două sau trei ori mai mult din anumite substanțe în cazul cărora doza maximă admisă este stabilită la o anumită cantitate”, a mai precizat sursa citată.
Mai mult, Laszlo Attila s-a arătat mâhnit și a spus că: "Mâhnirea mea se cauzează faptului că sunt o serie de produse pe rafturile magazinelor alimentare, cu acces general, fără nicio restricție, a unor produse care conțin de 2 - 3 ori mai mult din anumite substanțe în cazul cărora, în medicină, doza maximă admisă este stabilită la o anumită cantitate pe 24 de ore. Cu toate aceste restricții în domeniul medical, găsim același produs pe rafturile magazinelor de trei ori mai mult decât poți folosi în sistemul sanitar. Nu cred că este normal!".
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
