Medicamentul folosit de peste 60 de ani care acționează într-un loc neașteptat

Metforminul, unul dintre cele mai utilizate medicamente împotriva diabetului de tip 2, ar putea reduce glicemia și printr-un mecanism localizat în creier, nu numai prin efectele produse asupra ficatului și intestinului. Rezultatul a fost obținut la șoareci și nu modifică, pentru moment, tratamentul recomandat pacienților.

Medicamentul a fost sintetizat pentru prima dată în 1922 și este utilizat pe scară largă împotriva diabetului de tip 2 de peste 60 de ani.

Timp de mai multe decenii, efectul său de reducere a glicemiei a fost atribuit în principal scăderii producției de glucoză în ficat. Cercetările au indicat ulterior și implicarea intestinului și a circulației sanguine.

Un studiu publicat în Science Advances adaugă o nouă piesă acestui mecanism complex: hipotalamusul, o regiune a creierului implicată în reglarea metabolismului.

Cercetătorii au urmărit o proteină din hipotalamus

Echipa coordonată de neurobiologul Makoto Fukuda, de la Baylor College of Medicine, a analizat rolul proteinei Rap1 în nucleul ventromedial al hipotalamusului.

Cercetări anterioare arătaseră că această proteină participă la reglarea glicemiei și a echilibrului energetic la șoareci. Pentru noul experiment, oamenii de știință au folosit animale modificate genetic astfel încât să nu producă Rap1 în regiunea respectivă a creierului.

Șoarecii au primit o alimentație bogată în grăsimi, folosită pentru a reproduce anumite caracteristici metabolice ale diabetului de tip 2.

În lipsa proteinei Rap1, metforminul nu a mai redus glicemia. Animalele au răspuns însă în continuare la alte tratamente antidiabetice, inclusiv la insulină și agoniști GLP-1.

Rezultatul sugerează că acțiunea metforminului depinde, cel puțin în cazul acestui model animal, de calea Rap1 din hipotalamus.

„Această descoperire schimbă modul în care privim metforminul. Nu acționează numai în ficat sau intestin, ci și în creier”, a explicat Makoto Fukuda.

Creierul a reacționat la o doză foarte mică

Într-un alt experiment, cercetătorii au injectat direct în creierul unor șoareci cu obezitate o cantitate foarte mică de metformin.

O doză de numai un microgram a redus semnificativ glicemia. Potrivit autorilor, cantitatea este de câteva mii de ori mai mică decât dozele administrate oral sau periferic în experimentele pe rozătoare.

Acest rezultat indică o sensibilitate ridicată a creierului la medicament.

Cercetătorii au constatat că metforminul activează neuroni SF1, implicați în controlul glicemiei, apetitului și echilibrului energetic.

Ce ar putea însemna pentru viitoarele tratamente

Înțelegerea căii cerebrale prin care acționează metforminul ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care să țintească mai precis reglarea glicemiei.

Descoperirea ar putea ajuta și la explicarea altor efecte atribuite metforminului în cercetările experimentale. Unele studii au analizat o posibilă influență asupra îmbătrânirii cerebrale și longevității, dar asemenea beneficii nu sunt suficient demonstrate pentru ca medicamentul să fie recomandat persoanelor sănătoase în scop antiîmbătrânire.

Echipa intenționează să investigheze dacă aceeași cale Rap1 este implicată și în alte efecte ale medicamentului asupra creierului.

Pacienții nu trebuie să își modifice tratamentul

Experimentele au fost realizate pe șoareci, iar administrarea directă în creier nu reprezintă o metodă destinată pacienților.

Studiul nu arată că metforminul ar trebui administrat în alt mod și nu justifică folosirea lui fără indicație medicală. Medicamentul poate avea efecte adverse și contraindicații, iar tratamentul diabetului trebuie stabilit de medic.

Descoperirea explică mai bine modul în care un medicament vechi acționează în organism, dar aplicarea rezultatelor în medicina umană va necesita cercetări suplimentare.