Aspirina a fost mult timp privită ca o posibilă soluție pentru reducerea riscului de reapariție a cancerului colorectal. Un studiu clinic amplu, desfășurat în trei țări europene, vine însă cu rezultate care schimbă perspectiva.
Aproximativ 30% dintre pacienții cu cancer colorectal dezvoltă metastaze la ficat pe parcursul evoluției bolii.
Un studiu realizat în Norvegia, Suedia și Danemarca, pe 466 de pacienți, a analizat dacă aspirina poate preveni reapariția cancerului după tratamentul metastazelor hepatice.
Administrarea zilnică a 160 mg de aspirină, timp de până la trei ani, nu a redus riscul de recidivă comparativ cu placebo.
Cercetătorii avertizează că aspirina nu trebuie recomandată în mod sistematic în acest scop. Totuși, persoanele care iau deja medicamentul din motive medicale nu trebuie să întrerupă tratamentul fără să discute cu medicul.
Cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvente forme de cancer în Norvegia, unde incidența bolii este una dintre cele mai ridicate din lume. Una dintre cele mai mari provocări apare atunci când cancerul nu mai este limitat la intestin și ajunge la alte organe, în special la ficat.
În aceste situații, tratamentul devine mult mai complicat, iar chiar și intervențiile chirurgicale care urmăresc îndepărtarea completă a tumorilor nu garantează că boala nu va reveni.
Pornind de la această problemă, o echipă de cercetători a vrut să afle dacă un medicament cunoscut de peste un secol, ieftin și ușor de procurat, ar putea ajuta la prevenirea recidivei. Este vorba despre aspirină, ale cărei posibile efecte împotriva reapariției cancerului au fost investigate în mai multe studii.
Rezultatele noului studiu, publicat în revista The Lancet Gastroenterology & Hepatology, arată însă că beneficiile așteptate nu s-au confirmat în cazul pacienților tratați pentru metastaze hepatice ale cancerului colorectal.
Aproximativ trei din zece pacienți cu cancer colorectal dezvoltă metastaze hepatice pe parcursul bolii. Cu alte cuvinte, celulele canceroase pleacă din zona în care a apărut inițial tumora și ajung la ficat, unde formează noi tumori.
Odată ce cancerul s-a răspândit, situația devine mult mai dificilă decât în cazul unei tumori localizate la nivelul intestinului.
„Pacienții mor rareori din cauza tumorii primare în sine. De obicei, boala metastatică este cea care pune viața în pericol”, explică Sheraz Yaqub, profesor la Universitatea din Oslo și chirurg consultant în chirurgie hepatobiliară la Spitalul Universitar din Oslo.
Pentru o parte dintre acești pacienți, intervenția chirurgicală reprezintă cea mai bună șansă de vindecare. Medicii pot îndepărta tumorile de la nivelul ficatului sau pot utiliza metode locale de distrugere a acestora, precum ablația.
Problema este că eliminarea tumorilor vizibile nu înseamnă întotdeauna că boala a dispărut definitiv.
„Dar chiar și atunci când îndepărtăm tumorile chirurgical, cancerul recidivează la mai mult de jumătate dintre pacienți”, spune Yaqub.
Tocmai acest risc ridicat de recidivă i-a determinat pe cercetători să caute soluții care ar putea fi administrate după tratamentul principal, cu scopul de a împiedica reapariția bolii.
Aspirina este utilizată de foarte mult timp pentru combaterea durerii, febrei și inflamației. Este un medicament accesibil, cunoscut și studiat, iar efectele sale asupra organismului sunt bine documentate.
În ultimii ani, interesul cercetătorilor s-a îndreptat și către o posibilă utilizare suplimentară: prevenirea recidivei unor tipuri de cancer.
Mai multe studii observaționale au sugerat că pacienții cu cancer colorectal care luau aspirină după tratament aveau un risc mai mic de reapariție a bolii și o supraviețuire mai bună.
Aceste rezultate au ridicat o întrebare importantă: ar putea un medicament atât de simplu și ieftin să ofere protecție pacienților care au trecut deja printr-un tratament oncologic dificil?
„Aspirina este ieftină, ușor de procurat și este utilizată de mai bine de un secol. Efectele și efectele secundare ale acesteia sunt bine cunoscute, ceea ce a făcut-o un candidat atractiv pentru prevenirea recidivei cancerului”, explică Sheraz Yaqub.
Totuși, exista o problemă: rezultatele obținute anterior nu demonstrau cu certitudine că aspirina era responsabilă pentru reducerea riscului de recidivă. Era nevoie de un studiu clinic care să compare direct efectele medicamentului cu cele ale unui placebo.
Pentru a afla dacă aspirina poate preveni reapariția cancerului după tratarea metastazelor hepatice, cercetătorii au realizat studiul ASAC.
Acesta a fost un studiu clinic de fază 3, randomizat, dublu-orb și controlat cu placebo. Pe înțelesul tuturor, participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri, fără ca pacienții sau medicii să știe cine primește aspirină și cine primește un comprimat fără substanță activă.
În total, au participat 466 de pacienți din 14 spitale din Norvegia, Suedia și Danemarca.
Toți fuseseră tratați cu intenție curativă pentru metastazele hepatice ale cancerului colorectal, prin intervenție chirurgicală sau ablație locală.
Ulterior, participanții au fost repartizați în două grupuri:
Un grup a primit zilnic 160 mg de aspirină.
Celălalt grup a primit un placebo identic ca aspect, dar fără aspirină.
Tratamentul a fost administrat pentru o perioadă de până la trei ani.
Durata nu a fost aleasă întâmplător. Cercetătorii au urmărit pacienții timp de trei ani deoarece cele mai multe recidive apar în primii doi ani după operație.
„La majoritatea pacienților, cancerul recidivează în primii doi ani după operație. De aceea am urmărit participanții timp de trei ani”, explică Sheraz Yaqub.
Rezultatele studiului ASAC nu au confirmat ipoteza inițială.
Pacienții care au primit aspirină nu au avut un risc mai mic de reapariție a cancerului comparativ cu cei care au primit placebo. Cu alte cuvinte, administrarea medicamentului nu a oferit protecția suplimentară pe care cercetătorii sperau să o identifice.
Mai mult, analiza a evidențiat două aspecte care au atras atenția echipei medicale.
În grupul care a primit aspirină, rata supraviețuirii globale a fost mai scăzută. De asemenea, evenimentele adverse grave au fost mai frecvente în rândul pacienților tratați cu acest medicament.
Totuși, rezultatul privind supraviețuirea trebuie interpretat cu prudență. Cercetătorii nu îl prezintă ca pe o dovadă că aspirina a provocat în mod direct scăderea supraviețuirii, dar consideră că asocierea dintre acest rezultat și numărul mai mare de evenimente adverse grave ridică motive de îngrijorare.
„Nu am constatat niciun beneficiu al aspirinei în prevenirea recidivei cancerului la acești pacienți. Constatarea unei supraviețuiri globale mai scăzute, împreună cu o frecvență mai mare a evenimentelor adverse grave, ridică, de asemenea, semne de îngrijorare”, spune Yaqub.
Prin urmare, cercetătorii consideră că aspirina nu ar trebui administrată în mod sistematic pentru prevenirea recidivei după tratamentul cu intenție curativă al metastazelor hepatice ale cancerului colorectal.
Un aspect interesant este că rezultatele studiului ASAC nu se potrivesc cu unele dintre concluziile cercetărilor anterioare.
Într-un studiu mai vechi, Sheraz Yaqub și colegii săi au analizat informații din Registrul Norvegian al Cancerului și din Baza de Date Norvegiană a Prescripțiilor Medicale.
Analiza a sugerat că pacienții cu cancer colorectal care utilizau aspirină trăiau mai mult decât cei care nu luau acest medicament.
La prima vedere, concluzia părea să susțină ideea că aspirina ar putea avea un rol în prevenirea evoluției nefavorabile a bolii.
Există însă o diferență importantă între o asociere observată în datele medicale și un efect demonstrat printr-un studiu clinic.
De exemplu, pacienții care iau aspirină pot avea și alte caracteristici medicale sau pot beneficia de alte tratamente care influențează rezultatele. Prin urmare, nu se poate afirma automat că medicamentul este responsabil pentru o supraviețuire mai bună.
„Studiile bazate pe registre pot identifica asocieri, dar nu pot stabili dacă aspirina în sine este responsabilă pentru îmbunătățirea supraviețuirii. Studiile randomizate, controlate cu placebo, oferă dovezi mult mai solide cu privire la efectele tratamentului”, explică medicul.
Studiul ASAC a oferit tocmai această verificare, comparând două grupuri de pacienți în condiții controlate.
Cercetătorii au analizat și posibilitatea ca efectele aspirinei să depindă de caracteristicile moleculare ale tumorilor.
Nu toate cancerele colorectale sunt identice. Dincolo de organul în care apare boala, tumorile pot avea modificări genetice și moleculare diferite, care influențează comportamentul celulelor canceroase și răspunsul la tratament.
Studiul ASAC a fost realizat în paralel cu studiul scandinav ALASCCA, care a investigat efectele aspirinei la pacienții cu cancer colorectal localizat.
Rezultatele ALASCCA au arătat că aspirina a redus riscul de recidivă la unii pacienți ale căror tumori prezentau anumite modificări în calea de semnalizare PI3K.
Această cale reprezintă un sistem de transmitere a semnalelor în interiorul celulelor, implicat inclusiv în procese precum creșterea și supraviețuirea celulară. Modificările sale pot contribui la dezvoltarea cancerului.
În schimb, studiul ASAC nu a identificat un beneficiu al aspirinei nici în cazul pacienților tratați pentru metastaze hepatice care prezentau modificările moleculare analizate.
Diferența este importantă: un rezultat favorabil obținut la pacienții cu o formă localizată a cancerului nu înseamnă automat că același tratament va funcționa și la persoanele la care boala s-a răspândit la alte organe.
„Ceea ce funcționează pentru un grup de pacienți nu funcționează neapărat și pentru altul. Nu putem pur și simplu să transferăm rezultatele obținute la pacienții cu cancer colorectal primar la pacienții care au fost tratați pentru metastaze hepatice”, subliniază Sheraz Yaqub.
Rezultatele studiului nu înseamnă că aspirina trebuie evitată de toate persoanele care au avut cancer colorectal sau că pacienții care utilizează deja medicamentul trebuie să renunțe la el.
Există o diferență esențială între administrarea aspirinei pentru a preveni reapariția cancerului și utilizarea sa pentru alte indicații medicale.
De altfel, pacienții care luau deja aspirină nu au fost eligibili pentru participarea la studiul ASAC.
Prin urmare, cercetarea a analizat efectul începerii unui tratament cu aspirină după terapia metastazelor hepatice, nu efectele întreruperii unui tratament deja recomandat din alte motive.
Persoanele care iau aspirină pentru afecțiuni cardiovasculare sau pentru alte indicații medicale nu ar trebui să întrerupă administrarea pe baza acestor rezultate.
Orice modificare a tratamentului trebuie discutată cu medicul curant, care poate evalua beneficiile și riscurile în funcție de situația fiecărui pacient.
Studiul ASAC arată cât de important este ca tratamentele promițătoare să fie verificate riguros înainte de a fi recomandate pe scară largă. Chiar dacă aspirina este un medicament vechi, accesibil și bine cunoscut, acest lucru nu înseamnă că poate preveni recidiva în orice formă de cancer colorectal.
Studiul a fost publicat în revista The Lancet Gastroenterology & Hepatology (2026), sub titlul „Aspirin after curative-intent treatment of colorectal cancer liver metastases (ASAC): a multicentre, phase 3, randomised, double-blind, placebo-controlled trial”. DOI: 10.1016/S2468-1253(26)00260-8.
Cele mai importante știri din Sănătate și Farma, la nivel mondial - 13 februarie 2024.
Cele mai importante știri din zona Farma, la nivel mondial.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Organizaţii ale pacienţilor cronici spun că lista medicamentelor compensate şi gratuite, o simplă hârtie ce aşteaptă o semnătură de la Guvern.
Zepbound de la Lilly depășește Wegovy pentru pierderea în greutate în studiul comparativ. Care sunt rezultatele acestui medicament.
Acest antibiotic poate fi utilizat încă de la naștere.
O pastilă ieftină pentru tratarea HIV ar putea deveni o alternativă la injecțiile pentru boala oculară diabetică, sugerează un mic studiu.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
Un nou medicament ar putea opri boala de inimă, fără operație.
