"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate femeile după plecarea copiilor de acasă. Ce spun studiile despre această tranziție emoțională a mamelor.
Plecarea copiilor din casă, moment cunoscut sub numele de ”sindromul cuibului gol”, reprezintă o etapă majoră în viața multor femei, marcând sfârșitul unei perioade dominante de responsabilitățile parentale și începutul unei noi tranziții.
Deși acest fenomen poate fi perceput de unele femei ca o oportunitate de auto-descoperire și eliberare de rutină, pentru altele, sindromul cuibului gol poate genera sentimente puternice de tristețe, goliciune și anxietate.
Dar ce anume provoacă de fapt această reacție emoțională și cum poate fi ea gestionată? Specialiștii au detaliat în mai multe studii ce spune știința despre sindromul cuibului gol la femei, impactul psihologic și cum poate fi transformat într-o etapă pozitivă a vieții.
Sindromul cuibului gol se referă la sentimentele de tristețe, anxietate și pierdere resimțite de părinți, în special de mame, după ce copiii lor au plecat de acasă, de obicei pentru a merge la facultate, pentru a se muta singuri sau pentru a începe propria viață de adult. Deși nu este o afecțiune psihologică în sine, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și emoționale.
Un studiu publicat în Journal of Family Issues a arătat că femeile tind să fie mai afectate de sindromul cuibului gol decât bărbații, deoarece mamele, în general, dezvoltă o legătură emoțională mai profundă și un sentiment de identitate puternic legat de rolul de îngrijitor. Această legătură face ca momentul plecării copiilor să fie resimțit cu mai multă intensitate, provocând o serie de emoții dificile.
Pentru multe femei, rolul de mamă devine central în viața lor, iar plecarea copiilor reprezintă o reuptură bruscă de acest rol. În timp ce copiii se adaptează la viața lor nouă și independentă, mamele se pot confrunta cu întrebări legate de propria identitate și valoare personală. Acest proces poate fi agravat și de alți factori precum schimbările hormonale.
Femeile care expserimentează sindromul cuibului gol de multe ori se află în perioada de perimenopauză sau menopauză, ceea ce înseamnă că trec și prin schimbări hormonale semnificative. Aceste schimbări pot amplifica sentimentele de depresie, anxietate și iritabilitate.
Conform unui studiu publicat în Menopause International, menopauza și sindromul cuibului gol sunt adesea corelate, ceea ce sugerează că femeile care trec prin ambele etape în același timp sunt mai susceptibile de a resimți efecte psihologice negative mai intense.
Multe femei își dedică o mare parte din viața lor creșterii copiilor, iar acest rol devine central pentru identitatea lor. Când copiii pleacă, acestea se pot confrunta cu un sentiment acut de pierdere a scopului. Un studiu din Journal of Marriage and Family a demonstrat că femeile care nu au dezvoltat alte interese sau activități semnificative în afara rolului de mamă sunt mai vulnerabile la depresie după plecarea copiilor.
Schimbările în dinamica relației de cuplu este un alt factor. După plecarea copiilor, unele femei descoperă că relația cu partenerul lor s-a schimbat sau că s-au distanțat în timpul anilor de creștere a copiilor. Aceasta poate adăuga un strat suplimentar de stres emoțional în perioada de adaptare la sindromul cuibului gol.
Consecințele psihologice ale sindromului cuibului gol pot varia de la femeie la femeie, dar cele mai frecvent raportate simptome includ depresia, anxietatea, tristețea profundă și un sentiment de gol interior. Cercetările sugerează că acest sindrom poate afecta mai ales femeile care s-au concentrat exclusiv pe rolul de mamă și nu au avut o carieră activă sau alte interese personale în afara vieții de familie.
Un studiu publicat în Developmental Psychology a descoperit că femeile care au investit timp în menținerea relațiilor sociale, au avut cariere sau hobbyuri au experimentat mai puține simptome asociate sindromului cuibului gol. De asemenea, femeile care și-au păstrat legăturile sociale și activitățile de auto-îngrijire au raportat o mai bună sănătate mentală și emoțională în această perioadă.
Deși sindromul cuibului gol poate fi o perioadă dificilă, există strategii care pot ajuta femeile să depășească aceste emoții și să redescopere noi oportunități în viața lor. Printre acestea se numără dezvoltarea intereselor personale, consolidarea relațiilor sociale, comunicarea cu partenerul, dar și terapia și consilierea.
Sindromul cuibului gol reprezintă o provocare emoțională semnificativă pentru multe femei, însă această tranziție poate fi văzută și ca o oportunitate de creștere personală. Studiile sugerează că femeile care își dezvoltă interese personale, mențin relații sociale și caută sprijin psihologic atunci când este necesar au șanse mai mari să treacă prin această etapă cu succes și să redescopere noi aspecte ale vieții lor.
Acest ingredient pe care îl consumăm zilnic duce la dependență și creează mari probleme de sănătate. Poate provoca diabet și obezitate.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Exercițiul simplu care te ajută să scapi de burtă. Ce este ”mummy tummy”?
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
