EXCLUSIV Hantavirus: avertismentul dr. Adrian Marinescu după decesul a trei persoane pe un vas de croazieră
Hantavirusul este un virus rar, transmis de rozătoare, care poate evolua rapid de la simptome banale la forme severe, potențial letale. Dr. Adrian Marinescu explică mecanismele bolii și de ce diagnosticul timpuriu face diferența.
Trei decese asociate unei posibile infecții cu hantavirus, raportate inițial de AP News, readuc în prim-plan o boală virală rară, dar potențial severă. În România, Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția că aceste infecții sunt documentate, însă rămân insuficient explorate.
Un virus rar, dar cu potențial letal
Hantavirusurile fac parte din categoria infecțiilor zoonotice transmise în principal prin contact direct sau indirect cu rozătoarele. Deși în Europa și implicit în România sunt raportate doar cazuri sporadice, evoluția bolii poate fi rapidă și severă.
Contextul recent, investigat la nivel internațional după decesul a trei persoane pe un vas de croazieră, readuce în discuție riscurile asociate acestor agenți patogeni considerați până de curând rari.
Transmitere, risc și dificultăți de diagnostic
Potrivit explicațiilor oferite în exclusivitate pentru DC Medical, de dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, hantavirusul rămâne o infecție greu de identificat în fazele incipiente.
„Atunci când vorbim despre Hantavirus, ne referim la o infecție virală care e transmisă prin contactul direct sau indirect cu rozătoarele. În România sunt foarte puține cazuri în fiecare an, vorbim de cazuri sporadice și idei și problema de diagnostic.
Este important și ar trebui să luăm în calcul că există această infecție, că în unele cazuri poate să dea forme severe cu afectare pulmonară sau renală care să pună viața pacientului în pericol”, a explicat medicul.
Boala debutează cu simptome asemănătoare gripei
Infecția poate evolua rapid și poate deveni periculoasă pentru viață. Poate începe cu simptome precum febră, frisoane, dureri musculare și, eventual, dureri de cap.
Simptomele sindromului pulmonar cauzat de hantavirus apar de obicei între una și opt săptămâni după contactul cu un rozător infectat. Pe măsură ce infecția progresează, pacienții pot simți o senzație de apăsare în piept, pe măsură ce plămânii se umplu cu lichid.
Celălalt sindrom cauzat de hantavirus, febra hemoragică cu sindrom renal, se dezvoltă de obicei în decurs de una sau două săptămâni după expunere.
Fără tratament specific și fără vaccin pe scară largă
Specialistul subliniază că, în prezent, nu există o terapie antivirală țintită și nici un vaccin disponibil pe scară largă, ceea ce face prevenția crucială.
„Din păcate nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin care să fie pe scară largă. Și atunci trebuie să avem grijă în primul rând la nivel de prevenție, apropo de contactul cu rozătoarele, să luăm în calcul că există acest diagnostic și să gândim un tratament cât mai repede, după ce avem un diagnostic care să fie pus la timp. Altfel există și riscul să avem forme severe care să ducă chiar la deces”, a mai transmis dr. Marinescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Ratele de mortalitate variază în funcție de tipul de hantavirus care provoacă boala. Sindromul pulmonar hantavirus este fatal în aproximativ 35% dintre persoanele infectate, în timp ce rata de mortalitate pentru febra hemoragică cu sindrom renal variază între 1% și 15% dintre pacienți, potrivit CDC.
România: cazuri puține, dar risc de subdiagnosticare
Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) indică faptul că în România sunt raportate anual doar câteva cazuri de infecție cu hantavirus, cu evoluție sporadică.
Totuși, specialiștii atrag atenția că numărul redus de cazuri nu reflectă neapărat absența virusului, ci și dificultatea diagnosticării rapide, mai ales în lipsa suspiciunii clinice inițiale.
Cea mai bună metodă de a evita contaminarea este să reduceți la minimum contactul cu rozătoarele și excrementele acestora. Folosiți mănuși de protecție și o soluție de înălbitor pentru a curăța excrementele rozătoarelor. Experții în sănătate publică recomandă să nu măturați sau să aspirați, deoarece acest lucru poate duce la răspândirea virusului în aer.
Virusul comun care crește dramatic riscul de probleme cardiace potențial fatale
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Diferența dintre gripa A și gripa B. Care e mai periculoasă și de ce
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
La ce să fii atent când mănânci conserve. Dr. Tudor Ciuhodaru: Mortală
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre vacanțele exotice. Ce este malaria. Conf. univ. dr. Ion Ștefan: Riscuri majore
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
EXCLUSIV Hantavirus: avertismentul dr. Adrian Marinescu după decesul a trei persoane pe un vas de croazieră
Chikungunya, boala tropicală chinuitoare care se răspândește rapid în Europa
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
