1 din 10 români suferă de diabet. Medic: aceștia au riscul cel mai mare de infecție cu COVID

”Din 1921, de când a fost descoperită insulina, lucrurile au evoluat rapid în terapia insulinei, astfel că în 1946 apare prima insulină cu acțiune prelungită, în 1955 apare insulina lente, iar un moment extrem de important este 1982 când apare prima insulină monocomponent, adică o insulină înalt purificată, astfel încât reacțiile adverse legate de utilizare insulinei au fost mult reduse. Poate că insulina nu ar fi fost atât de ușor acceptată de medici și pacienți dacă în timp nu ar fi apărut și niște dispozitive de administrare – în 1985 a apărut primul pen de insulină”, a explicat prof. dr. Doina Catrinoiu.

La evenimentul dedicat împlinirii a 100 de ani de la descoperirea insulinei, prof Catrinoiu a mai vorbit și despre descoperirile ulterioare printre care clasa terapeutică GLP-1 și terapia orală GLP-1, destinate în principal diabetului de tip 2 și care permit un control mai bun al bolii  și un control al afectărilor cardiovasculare. Evenimentul a fost organizat de comunitatea RoDiabet și Novo Nordisk România au organizat un eveniment pentru presă la care au participat  Prof. univ. dr. Doina Catrinoiu, medic primar specializarea Diabet, Nutritie, boli metabolice, Șef Secție Clinică Medicală Spitalul de Urgență Constanța, reprezentanți ai pacienților, dar și reprezentanți ai companiilor farmaceutice care cercetează continuu în acest domeniu.

În lume sunt peste 371 de milioane de pacienți cu diabet. În România - 1 din 10 persoane suferă de diabet. 2 din 10 pacienți nu au mai fost la diabetolog în ultimul an, 4 din 10 pacienți nu se tratează, iar numai costul complicațiilor diabetului se ridică anual la 581 milioane de euro în România.

“Din păcate aceste lucruri ne fac să ne gândim că este important să ne unim eforturile pentru controlul bolii și pentru cercetarea de noi terapii. Pandemia a evidențiat amploarea bolilor cornice, de aceea este necesar să ne implicăm cu toții pentru o coordonare cât mai corectă. Pacientul cu diabet are riscul cel mai mare de a se infecta cu SARS-CoV-2. La pacienții cu echilibru metabolic slab, rata de deces este foarte mare”, a mai spus Prof. Dr. Doina Catrinoiu. Aceasta susține că trebuie insistat pe partea de prevenție, iar în acest sens o măsură foarte importantă este implementarea Registrului pacienților, pentru că va ajuta să înțelegem mai bine datele din diabet, precum numărul de pacienți, ce nevoi au, care sunt complicațiile asociate.

La eveniment a participat și Ionuț Drăgan, pacient cu diabet de 25 de ani și fondatorul asociației Sport & Diabetes,  care a povestit experiența sa din această perioadă și cum a reușit să-și țină boala sub control dar și să-și continue antrenamentele. Ionuț este unul dintre cicliștii care concurează sub motto-ul Changing Diabetes, un exemplu că pacienții cu diabet pot face performațe extraordinare. 

Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România, a declarat: ”În perioada aceasta am fost extrem de determinați să facem o schimbare. Acum un an principala preocupare a fost să ne asigurăm că medicația pentru diabet este disponibilă. Din fericire, Novo Nordisk are un sistem logistic bine pus la punct și a reușit să asigure necesarul de terapii. (...) Al doilea lucru a fost să sprijinim medicii diabetologi din întreaga țară cu echipamente de protecție, astfel încât să poată continua activitatea și mai ales consultațiile cu pacienții”, a declarat Cecilia Radu.