Antidepresive, de ce nu funcționează la unii oameni

Serotonina este mesagerul chimic care are un impact major asupra sentimentelor de fericire și de bunăstare. Oamenii de știință au suspectat demult că întreruperea circuitelor de serotonină din creierului constituie un factor cheie în tulburarea depresivă majoră. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) sunt o clasă semnificativă de medicamente antidepresive care încearcă să remedieze această perturbare prin creșterea nivelului de serotonină la nodurile nervoase.

Cu toate acestea, din motive neclare până acum, SSRI nu funcționează pentru aproximativ 30% dintre persoanele cu depresie majoră. Acum, cercetătorii de la Institutul Salk pentru Studii Biologice din La Jolla, California și Clinica Mayo din Rochester, Minnesota, cred au rezolvat misterul.

O lucrare publicată în jurnalul Molecular Psychiatry descrie modul în care, studiind celulele de la sute de oameni cu depresie majoră, echipa a descoperit diferențe care ar putea explica rezistența la SSRI-uri.

„Aceste rezultate", spune autorul senior al studiului, Fred H. Gage, care este președinte al Institutului Salk și, de asemenea, un profesor în Laboratorul lor de Genetică, „contribuie la un nou mod de a examina, înțelege și aborda depresia".

El și colegii săi consideră că descoperirea lor aruncă lumină și asupra altor boli psihiatrice care implică întreruperea sistemului serotoninei creierului, cum ar fi schizofrenia și tulburarea bipolară.

Răspunsul celulelor nervoase la antidepresive

Depresia este o cauză principală a dizabilității care afectează toate vârstele și contribuie într-un mod major la „povara globală a bolii", conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Agenția Națiunilor Unite estimează că există aproximativ 300 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu această afecțiune psihiatrică larg răspândită.

Pentru studiul de față, oamenii de știință au recoltat celulele de piele de la mai mult de 800 de persoane cu depresie majoră și le-au transformat în celule stem.

Apoi au determinat celulele stem să se maturizeze în „neuroni serotoninergici", care sunt celulele nervoase care alcătuiesc circuitele cerebrale pentru producerea și folosirea serotoninei, notează MedicalNewsToday.

Echipa a comparat neuronii serotoninergici care nu răspund la SSRI cu cei care răspund. Persoanele care nu au răspuns au fost acei indivizi cu depresie ale căror simptome nu au prezentat nicio îmbunătățire, în timp ce persoanele care au răspuns au fost cele ale căror simptome au prezentat cea mai dramatică îmbunătățire a tratamentului cu SSRI.

Într-o lucrare anterioară, cercetătorii au demonstrat că celulele cu non-răspuns la SSRI au avut mai mulți receptori de serotonină, determinând pacienții să reacționeze prea mult la mesagerul chimic.

Atunci când au redus PCDHA6 și PCDHA8 în neuroni serotoninergici sănătoși, cercetătorii au descoperit că aceștia au făcut, de asemenea, neurite (dendrite sau axoni) neobișnuit de lungi, la fel ca celulele nervoase ale SSRI non-răspuns.

Neuritele de lungime greșită pot întrerupe comunicarea în circuitele creierului serotoninei, unele regiuni având prea mult trafic și altele nu suficient. Acest lucru ar putea explica, spune echipa, de ce antidepresivele uneori nu reușesc să trateze depresia majoră.

„Această lucrare, împreună cu o alta publicată recent, nu numai că oferă informații despre acest tratament comun, ci sugerează și că alte medicamente, cum ar fi antagoniștii serotoninergici, ar putea fi opțiuni suplimentare pentru unii pacienți", concluzionează Prof. Gage.