Decontarea medicamentelor importate paralel, o soluție salutară și necesară. Reacția ADEM

Anunțul a fost făcut în urmă cu două zile, iar această măsură - menită să sprijine securizarea pieței în situația retragerilor comerciale ale unor medicamente - vine după ce în luna august a acestui an a fost aprobat modul de calcul al prețurilor pentru medicamentele importate paralel. Și aceasta a fost o premieră pentru România, aprobată de Ministerul Sănătății.

Conform anunțului făcut în cadrul dezbaterii publice din 7 octombrie 2019, dezbatere ce a avut ca temă interzicerea temporară a exportului paralel de citostatice și imunosupresoare pe o perioadă de 6 luni începând cu 24 octombrie 2019, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de Ordin de ministru în sensul decontării medicamentelor importate paralel, ce ar urma să fie publicat pentru dezbatere publică în perioada următoare.

„Având în vedere că în 2019 taxa claw-back a ajuns la o valoare de peste 25% și că ADEM nu a fost invitată la niciuna dintre discuțiile privind variantele de modificare ale acestei taxe, suntem plăcut surprinși de faptul că Ministrul Sănătății a luat în calcul și importul paralel, ca o opțiune de aprovizionare a pieței în situații de discontinuitate temporară sau permanentă a unor medicamente, în special din motive comerciale.

Unele medicamente au prețuri mai mici în UE decât în România iar altele, deși autorizate în România, nu se comercializează, România nefiind o piață atractivă comercial pentru unii producători, iar în aceste situații se poate face importul paralel. Există deja unele medicamente importate paralel pe piață dar pacienții nu au putut beneficia de ele în sistem de decontare.

Cu toate acestea, beneficiul concurențial al importului paralel s-a putut observa în cazuri punctuale, când anumite medicamente originare, retrase de pe piață din rațiuni comerciale, au revenit pe piață, în aceleași condiții comerciale.

Totodată însă, Ministerul Sănătății intenționează, în continuare, prevenirea unui risc de export paralel a unor medicamente care nu se exportă, precum și a unora care se exportă dar care au fost notificate anterior către ANMDMR, fără ca aceasta (n.r Agenția Medicamentului) să ne fi sesizat, din 2017 până în prezent, existența vreunui risc de discontinuitate al vreunuia dintre medicamentele din lista de peste 2.000 de produse (aferente a 172 DCI), fapt care ne îngrijorează.

Ne îngrijorează urgența unor astfel de măsuri și impactul potențial al unei astfel de măsuri în următoarele luni, respectiv lipsa efectivă a unor medicamente pentru pacenții cu cancer sau pentru cei transplantați. Nu ne mai dorim să fim țapul ispășitor pentru situațiile când producătorii unor medicamente nu reușesc, sau aleg să nu livreze medicamente din motive comerciale”, a declarat Coralia Kreyer, președinte al ADEM.