Dr. Alexandru Rafila spune că obligativitatea nu este normală într-un program național de vaccinare, dacă situația nu o cere, însă, în România, situația vaccinării cere astfel de măsuri.
„Acest proiect de lege al vaccinării a fost pentru că situația din România o cerea. Timp de 10 ani, a scăzut acoperirea vaccinală, ne-am trezit cu epidemia de rujeolă și trebuia să reacționăm cumva. Noi ne pregătim de vreo trei ani de zile cu legea aceasta. Vreau să vă spun că trei țări, Franța, Italia și Germania, au elaborat o asfel de legislație și au făcut vaccinarea obligatorie, pentru că au observat că au o problemă de sănătate publică. În momentul în care această problemă de sănătate publică se va rezolva și vom intra în normalitate, probabil că nu va mai fi nevoie să discutăm despre obligativitatea vaccinării. Asta este filozofia, situațiile excepționale, impun măsuri excepționale. Si chestiunea cu situația cu coronavirusul, de asemenea, aș face o paralelă. Finlanda, Danemarca, țări care au o acoperire vaccinală de 98%, nu au legea vaccinării obligatorii, nu au nevoie de ea, e inutilă. Noi însă avem o problemă de sănătate publică" , a explicat Dr Alexandru Rafila în cadrul Health Forum România III: FINANȚAREA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE. FINANȚAREA TREBUIE SĂ URMEZE PACIENTUL?”, organizat de DC Media Group.
O altă discuție pe care reprezentatul OMS a abordat-o este aceea legată de infecțiile asociate asistenței medicale, nosocomiale, pe scurt, și rezistanța la antimicrobiene.
"După problema cu cazurile de la Colectiv, în urmă cu patru ani, am trecut să contruit un sistem care să răspundă unor realități din România și să încerce să le corecteze. Nu raportăm infecții asociate asistenței medicale decât în proporție de 10%, față de situația reală, deci suntem pe undeva la 0,5-0,6 cazuri de infecție la 100 de pacienți internați, față de o medie europeană de peste 5. Rezistența la antibiotice a principalelor bacterii care produc infecții invazive, ne plasează pe primele locuri din Europa. Noi am încercat să aducem zona de diagnostic, care face posibil totul, să identificăm infecțiile, care sunt bacteriile multirezistente, să lucrăm împreună cu specialiștii care recomandă antibioticele pacienților, am încercat să dezvoltăm specialitatea de microbiologie bacteriană. Lucrurile au mers bine 3-4 ani, am început să avem primele generații de medici rezidenți", a mai spus acesta.
