Suicidul este una dintre principalele problemele de sănătate publică la nivel mondial, care afectează persoane de toate vârstele și toate clasele sociale, în special de sex masculin, iar România nu face excepție. Conform unui raport al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici" din București, în 2017 s-au înregistrat 2.242 de cazuri de suicid la nivel național, dintre care 81% au fost bărbați și 19% femei. Procentul suicidului la bărbați este puțin peste media europeană, de 77%.
Potențialele cauze pentru această discrepanță pe sexe sunt complexe, implicând o multitudine de factori sociali, psihologici, comportamentali și de dezvoltare, care ar putea explica vulnerabilitatea bărbaților în fața suicidului, oferind în același timp indicii pentru ariile de intervenție.
Posibile cauze sunt:
Creșterea băieților
Încă din copilărie, socializarea și educația băieților sunt diferite de cele ale fetelor. Aceștia sunt învățați să fie mai independenți, să-și rezolve problemele singuri și să nu-și exprime sentimentele, deși au mai multe probleme de învățare (note mai mici decât colegele lor, deficit de atenție) și de comportament (bullying, violență). În plus, copiii imită exemplul familiei, iar de cele mai mult ori, figurile masculine din viața băieților se conformează conceptului de masculinitate tradițională, astfel încât băieții ajung să preia acest model.
Masculinitatea tradițională
„Anul acesta, Asociația Americană de Psihologie a publicat prima oară un ghid pentru tratarea persoanelor de sex masculin, recunoscând nevoia de a le oferi bărbaților o îngrijire mai bună, date fiind statisticile alarmante legate de suicid și nu numai. Ghidul oferă terapeuților și altor specialiști din sănătate mintală clarificări asupra conceptului de masculinitate, și contextul socio-cultural în care se dezvoltă bărbații, pentru ca aceștia să beneficieze de înțelegere și un tratament care ține cont de aceste informații. Tratamentul tulburarilor psihice trebuie să țină cont de aceste particularități de gen pentru rezolvarea corectă a problemelor de sănătate psihică în rândul bărbaților" ne-a explicat Dr Gabriella Bondoc, medic primar psihiatru.
Masculinitatea e un construct social, iar definiția sa variază în funcție de cine o oferă. Masculinitatea tradițională este definită în general ca o formă extremă de violență, stoicism și dominare, arată specialistul. Din păcate, în societatea românească încă este promovată imaginea tradițională a bărbatului, cap al familiei, puternic, permanent capabil, eventual nervos, care nu-și arată sentimentele. Acest rol pune foarte multă presiune pe bărbați, iar inabilitatea de a se ridica la aceste standarde e simțită ca un eșec, cauzând stres, anxietate, depresie. Masculinitatea e asociată cu puterea, iar dacă bărbatul își pierde locul de muncă, sau suferă de o afecțiune psihică, se consideră slab, iar asta îl poate determina să recurgă la suicid pentru a redobândi controlul și a evita să-și dezvălui vulnerabilitatea, percepută ca slăbiciune.
Bărbații care se conformează rolului tradițional masculin apelează mai rar la ajutor specializat, deși au rate mai mari de afecțiuni psihice.
Pierderea unei relații
Despărțirea de partener cauzează mai multe sinucideri și tentative de suicid în rândul bărbaților. Din nou, acest fenomen se leagă probabil de mentalitatea conform căreia bărbatul este capul familiei, iar pierderea acestui rol poate determina o criză de identitate. În plus, bărbații sunt mai frecvent separați de copii după un divorț, aceștia fiind încredințați mamei. Acest fapt contribuie la distresul emoțional resimțit de bărbați.
Schimbarea societății și a rolului bărbatului
Bărbații de vârstă mijlocie din prezent se află la un moment de cotitură al societății, în care bărbații tineri, fiii lor, devin mai deschiși în legătură cu sentimentele lor și explorarea acestora, precum și mai relaxați cu privire la conceptul de masculinitate. Asta vine în contrast cu exemplul taților, bărbații care au avut experiența războiului, stoici, tăcuți. Astfel, se pot simți prinși la mijloc, incapabili să se mai regăsească în lumea în care trăiesc. Dinamica relațiilor între parteneri s-a schimbat și ea, cu o creștere a ratei divorțului, și creșterea independenței financiare a femeilor, care nu mai sunt subordonate soților ca în trecut.
Alcoolismul
România este pe locul 10 la consumul de alcool în lume, alcoolismul având o predominanță netă în rândul persoanelor de sex masculin. Dependența de alcool este un factor major de risc pentru suicid, al doilea după depresie. Unele statistici arată că în jur de jumătate din persoanele care se sinucid prezintă semne de intoxicare cu alcool la autopsie. Atât consumul de alcool de lungă durată, cât și episoadele izolate de consum excesiv alterează sistemele neurotransmițătoare din creier, atrage atenția psihiatrul. Unul dintre efecte este reducerea secreției de noradrenalină și acetilcolină, o posibilă explicație pentru riscul de a dezvolta depresie la consumatorii de alcool. De asemenea, contribuie la scăderea secreției de serotonină, corelată cu comportamentul impulsiv și tentativele de suicid la persoanele care suferă de alcoolism. Așadar, fie că alcoolul este factorul declanșator al depresiei, și ulterior al ideației suicidare, fie că este consumat ca o formă de „auto-medicație", de persoanele care au gânduri suicidale, el este strâns corelat cu tentativele de suicid, și dependența trebuie tratată înainte să fie prea târziu.
Ce este de făcut?
Moartea prin suicid poate fi prevenită, iar prevenția personală poate fi la fel de eficientă ca cea guvernamentală. Iata principalele solutii propuse si implementate la nivel mondial.
1. Reducerea stigmei
Campanii pentru reducerea stigmei asociate sănătății mintale și suicidului, un subiect încă tabu, pot încuraja oamenii să poarte acest dialog dureros. Un exemplu sunt campaniile organizației britanice CALM , dedicată prevenției suicidului la bărbați, care printre altele, a organizat o expoziție de 84 de statui în Londra, care semnifică numărul de bărbați care se sinucid în fiecare zi. Astfel de inițiative pot schimba mentalități și încuraja bărbații să apeleze la ajutorul de care au nevoie.
2. Oferirea de resurse gratuite pentru bărbații aflați la risc
De multe ori, costurile financiare împiedică bărbații să acceseze serviciile de care au nevoie, mai ales dacă și-au pierdut jobul sau suferă de adicții. Astfel, e important să existe o rețea de resurse gratuite pentru aceștia. Un exemplu de succes este cel al Scoției, care a reușit să reducă semnificativ rata suicidului la bărbați, prin programul de prevenție a suicidului „Alege viața". Acesta a inclus organizarea de grupuri de suport, unde au creat un spațiu sigur, în care bărbații pot veni oricând gratuit și își pot împărtăși dificultățile și sentimentele, atât cu profesioniști cât și persoane în situații similare.
3. Intervenția medicilor de familie
Medicii de familie au șanse mai mari să consulte bărbații aflați la risc, care nu vor să apeleze la servicii psihologice sau psihiarice. E important ca aceștia să fie informați despre factorii de risc, pentru a putea recunoaște persoanele vulnerabile și despre cum să comunice cu pacientul, pentru a-l îndruma către un medic psihiatru sau psihoterapeut.
4. Strategii naționale pentru tratarea și prevenirea alcoolismului
Alcoolismul, care așa cum am menționat e un factor de risc pentru suicid, este o afecțiune dificil de tratat, întrucât în România nu există clinici de dezintoxicare decat in cadrul spitalelor de psihiatrie.
„Din păcate, tratamentul terapeutic, care este cel mai important, este costisitor, nefiind compensate în România niciuna din pastilele dovedit eficiente" a explicat Dr Gabriella Bondoc.
Rata de recădere este mare iar tratamentele sunt in mare parte neaccesate din lipsa de informatii. Așadar, la nivel național ar trebui inițiate campanii de prevenție a alcoolismului, intervenții în spitale și la alte grupuri de risc, precum și campanii de conștientizare cu privire la pericolul consumului de alcool, dar și al resurselor care pot fi accesate.
„Majoritatea românilor nu sunt conștienți cât de mult consumă alcool peste limitele recomandate pentru un consum sănătos. Urmările asupra sănătății psihice și fizice sunt enorme", afirma Dr Gabriella Bondoc.
5. Reducerea singurătății bărbaților
Relațiile de calitate reprezintă un factor protectiv împotriva suicidului. Mulți bărbați de vârstă mijlocie, divorțați sau care rămân în România în timp ce partenerele muncesc în străinătate, se simt singuri și abandonați. În ciuda unei atitudine stoice, aceștia suferă în tăcere, iar cunoscuții nu intervin pentru că nu realizează că e ceva în neregulă. E important să înțelegem că despărțirea de partener sau singurătatea sunt factori de risc pentru suicid și să nu așteptăm să ni se ceară ajutorul, ci să-l oferim voluntar.
6. Discuții despre suicid
Este un mit că persoanele suicidale vor fi încurajate să se sinucidă dacă vorbesc despre asta. Dimpotrivă, mai ales în cazul bărbaților, care încearcă să proiecteze o imagine puternică, imbatabilă, poate fi o ușurare enormă să-și recunoască suferința și să discute deschis despre problemele lor cu o persoană care îi ascultă fără să-i judece. În plus, în timpul discuției, puteți găsi împreună soluții și alternative la problemele cu care se confruntă, precum apelarea la servicii de specialitate, sau să facă schimbări în viața lor.
7. Dezvoltarea inteligenței emoționale a băieților
Modul în care ne creștem băieții are un impact enorm asupra dezvoltării lor cognitive și afective ca adulți. Dacă îi învățăm de mici să-și recunoască emoțiile și să discute despre ele fără rușine, e mult mai probabil să facă acest lucru pe tot parcursul vieții. De asemenea, presiunea pusă aspura bărbaților începe din copilărie, când aud în mod repetat că trebuie să fie puternici, să nu plângă, să aibă grijă de fete, care sunt mai slabe. E nevoie de o schimbare de paradigmă, în care le recunoaștem vulnerabilitatea și nevoile de grijă și protecție băieților, pentru ca viitori bărbați să nu simtă rușine și furie atunci când nu se descurcă singuri, arată psihoterapeutul.
Dacă te confrunți cu idei suicidare, nu acționa impulsiv, cere ajutorul apropiaților, sună la 112 sau fă-ți o programare la un psihoterapeut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
