Efectul placebo, cum îl infuențează personalitatea

Cercetătorii au investigat modul în care trăsăturile de personalitate pot juca un rol în răspunsul corpului la placebo. Efectul placebo descrie un răspuns benefic sau pozitiv la o intervenție inexistentă; omologul său - efectul nocebo - se referă la o reacție negativă la un tratament inactiv, arată medicalnewstoday.

Autorii studiului consideră că optimismul pare să sporească efectul placebo și, susțin ei, oamenii de știință ar trebui să găsească modalități de minimizare a efectului placebo în studii clinice (teste) și de maximizare a acestuia în clinică (pe oameni).

Personalitatea, placebo. Factorii care contribuie la efectul placebo

Cercetătorii au descoperit o serie de factori care contribuie la efectul placebo: genetica, învățarea, condiționarea, așteptările individuale ale unui rezultat al tratamentului. Ei au inclus pe listă personalitatea, care a fost în centrul atenției unei recenzii recent apărută în Journal of Psychosomatic Research.

Autorii acestei revizuiri au vrut să înțeleagă dacă anumite trăsături de personalitate largă pot influența cât de probabil este cineva să experimenteze efectul placebo sau nocebo. Astfel, s-au concentrat pe așa-numitele trăsături de personalitate Big Five - neuroticismul, extraversiunea, deschiderea către experiență, agreabilitatea și conștiinciozitatea. Neuroticismul este tendința de a simți emoții negative cu ușurință - furie, anxietate, depresie și vulnerabilitate - ; se referă la gradul de stabilitate emoțională și control al impulsurilor. Cercetătorii au inclus și optimismul în analiza lor.

La baza studiului au stat lucrări relevante publicate între ianuarie 1997 și martie 2018 - 24 de studii.

Personalitatea, placebo. Concluzii

Concluzia principală a analizei lor a fost: "Optimismul a fost relativ asociat cu răspunsurile plasmatice crescute, în timp ce pesimismul a fost asociat destul de constant cu răspunsurile nocebo". Cercetătorii au mai descoperit că frica și anxietatea erau asociate cu răspunsul nocebo. Iar persoanele care se confruntă cu aceste sentimente aveau mai multe șanse să perceapă orice efecte negative ale tratamentului. Autorii explică și că nu au putut „identifica o trăsătură de personalitate solitară care este exclusiv legată de răspunsul cu placebo sau nocebo".

Potrivit sursei citate, în lucrarea lor, autorii discută de ce există o relație între optimism și efectul placebo: optimiștii și pesimiștii diferă în modul în care fac față situațiilor stresante; când discută despre cum anxietatea ar putea stimula efectul nocebo, autorii scriu că "poate fi explicată prin mecanisme neuroendocrine și biochimice, în special în hiperalgezia nocebo". Hiperalgezia este o sensibilitate crescută la durere. În plus, în mod alternativ sau suplimentar, mai susțin autorii studiului, persoanele predispuse la anxietate ar putea interpreta greșit "simptomele hipervigilenței și anxietății ca semne ale bolii".

Autorii remarcă faptul că, în timp ce aproape fiecare studiu a evaluat Big Five-uri în moduri diferite, au evaluat aproape întotdeauna optimismul folosind același chestionar. Autorii se întreabă dacă acesta ar putea fi „un motiv de bază pentru rezultatele unidirecționale". De aceea, susțin ei, e nevoie de studii suplimentare pe această temă.

Studiul, AICI.